Asa e viata pana mori:
Sus Dumnezeu in cer cu sfintii,
Iar noi vremelnici muritori
Aici in lume, cu parintii.
Avem o viata sa-i iubim,
Hai sa-i iubim ca viata trece
Sunt fericiti cand noi venim
Si-apoi noi tristi cand or sa plece.
N-o s-o mai luam de la-nceput
Sa-i mangaiem cat se mai poate,
Ne-au facut mari cum au putut
Nu-i putem lasa mici, in spate.
Ai sti sa spui fara sa minti,
Fara ca mintea sa greseasca,
Cand ti-ai facut ai tai parinti
Ultima data sa zambeasca?
Daca nu stii, atunci fa-ti timp
O vorba sau macar o fapta
Pot sa aduca pe un chip
Un zambet pe care-l asteapta.
Fiindca ne nastem si-asteptam
Sa ne dea numele lor sfintii
Iar peste ani, la schimb ii dam
Lui Dumnezeu in cer… parintii.
Versuri: Flick Domnul Rima
Foto: Michele Lategana
Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook
