Altfel de mucenicie

0
93
Foto: Sorin Onisor

Versuri: Georgeta Radu

Mamă, dor de tine strâng de când m-ai adus pe lume,
îl pun la păstrare-n gând, el l-așază în albume,
îți văd trupul cum se frânge în a vieții cingătoare,
spre sfârșit, sufletul țipă de prea mult dor care doare.

Ne-ai născut, ne-ai legănat, ne-ai pus lumea la picioare,
niciodată nu te-ai plâns și-ai dat zilelor culoare.
Cu mirosul de lavandă îți adormeai oboseala,
mulțumind Cerului, seara, pentru toată-agoniseala.

Te trezeai prima în zori, și munceai cu bucurie,
și ne-mbrățișai pe toți cu privirea-ți azurie.
Ai fost înger întrupat care a uitat de sine,
dăruind neîncetat, de noi ascunzând suspine.

Pe băncuța de sub nuc, odihneai primele cute
și cu pașii tăi curați călcai peste visuri mute.
Îmi păreai nemuritoare cu-al tău zâmbet de lumină,
glasul tău povestea viața, ca o apă cristalină.

Aș vrea să-nchid timpu-acum, să nu poată a mai trece!
Dintre cei care-mi sunt dragi, niciunul să nu mai plece…
Să rămânem împreună cel puțin o veșnicie,
pe care-ai răscumpărat-o tu, cu-a ta mucenicie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici