Care-aveți pe lume-o mamă, n-o certați dacă vă spune, să veniți mai des pe-acas’

0
388
Foto: Stefan Bela

Care-aveți pe lume-o mamă,
Ștergeți-i, cât mai puteți,
Lacrima de sub năframă,
Nu trăiește două vieți…

Întrebați-o dacă-i bine,
Vizitați-o mai mereu,
Cândva, n-o să aibă cine,
Să v-aștepte cu dor greu.

Sărutați-i fruntea plină,
De riduri și amintiri,
Și lăsați-o să vă țină,
Așa…strâns, fără zvâcniri.

N-o lăsați să-mbătrânească,
(Timpul își cere câștigul!),
S-a chinuit să vă crească,
A-ndurat foamea și frigul.

N-o certați dacă vă spune,
Să veniți mai des pe-acas’,
Ușor, viața îi apune,
Dacă nu-și ia bun-rămas?

N-o certați nici dacă face,
Mizerie în jurul ei…
Că mânuțele-i sărace,
Sunt ca florile de tei.

Sunt firave și plăpânde,
Abia ține și…aruncă,
Nici nu mai știe pe unde,
S-a uscat de-atâta muncă.

Care-aveți pe lume-o mamă,
N-o uitați, n-o părăsiți,
Mâine, poate dintr-o ramă,
Doar așa…veți fi priviți…

Versuri: Văduva Andreea
Foto: Stefan Bela

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici