Cât aș fi vrut să nu-ți mai fiu departe, să stau cu tine la o masă, să vorbim

0
256
Foto: Mihai Moiceanu

Pe chipul tau, sfântă icoană
Brăzdat-a timpul dâre-adânci,
Dar ai rămas frumosa mamă
Chiar și atunci când trebuie să plângi.

Și-atât de des zâmbești amar
Sperând să se deschidă poarta,
Știu mamă că mă vezi atât de rar
Și că ți-e teamă c-o să vina moartea.

Cât aș fi vrut să nu-ți mai fiu departe
Să stau cu tine la o masă, să vorbim,
Iubită mamă știi că nu se poate
Și uneori îi părăsim pe cei pe care îi iubim.

Pe tine te iubesc ca pe-o icoană
Și-aș da orice ca să te răsplătesc,
Cândva mi-ai spus că orice mamă
I-și va ierta copiii ce o părăsesc.

Nu-i vina mea da-ți cer iertare
Că nu mai pot veni prea des la tine,
Dar numai tu știi cât mă doare
Când dau de greu și nu ești lângă mine.

Ce crudă-i viață și nedreaptă,
Iubind va trebui să-ți părăsești iubirea,
Dar tu ai spus o vorba înțeleaptă
Să nu-ți întorci înspre trecut privirea.

Și azi când sunt și eu părinte
Te înțeleg măicuță când mă ierți,
Și-ți dăruiesc acum o lacrimă fierbinte
Și am să vin la tine mamă să o ștergi.

Versuri: Dorin Dumitriu

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici