Ce n-aş fi dat să mai trăiască mama,
Să-i spun pentru o clipă ce mă doare,
Şi să-i arat din sufletul meu rana,
Nevindecată încă, în lumea călătoare. Şi tata ne-a lăsat plângând întruna,
Cu greutăţi, necazuri şi vise spulberate,
Din când în când ne mai ajută luna,
Ca să scăpăm, odată, de griji şi de păcate. Cât n-aş fi dat ca mama să trăiască,
Să-mi mângâie, din...
Îmi mai târăsc un an din bătrâneţe...
Atâtea gânduri şi nevoi s-au strâns.
Înconjurat de clipe de tristeţe
Mereu mai ai o lacrimă de plâns. Şi nu le plângi, că pâine n-ai pe masă
Sau bolul de făină s-a golit.
Sunt lacrimi pentru liniştea din casă
Şi pentru glasul porţii împietrit. Mi-e dor de voi, să vă mai văd odată
În jurul mesei puse peste ani.
Mă doare c-am...
De ce nu dați o lege sau un ordin
Să ne-mpuscati pe toți cei amărâți și goi?
Poate așa scăpam de sărăcie și de chin,
Noi, cei ce ne hrănim cu pâinea strânsă din gunoi. Va sunt mai rude miile de emigranti,
Alți amărâți goniți de foame și războaie, Cine-i primește pe românii alungați,
Ce dorm pe străzi, acum, în frig și ploaie? N-avem nimic de...
O viaţă ai muncit pământ
Cu palme bătucite
Răbdându-ţi zodia ca un sfânt
În patimi infinite. Din primăvară la arat
Mereu pe drum de ţară
Şi cu sudoare botezat
În fiecare vară, Ai fost şi ai rămas ţăran
Trudind cu demnitate,
Plătindu-ţi fiecare lan
Cu propria sănătate. De câte ori, la hat venit,
Cu lacrimă în mijă,
Priveai la grâul încolţit
Şi tu-ncolţit de grijă. Des încruntat, ai râs prea rar,
Surpat sub greutate,
Între acreală...
Deschideți porțile la suflet, să intre amintirea mamei,
Și plângeți urmele rămase și vă închinați precum icoanei
La patul unde trupul ei, s-a odihnit răpus de vreme,
Că nu se-aude glasu-i blând, din uliță să te mai cheme. De-i stăruie în odăiță, parfum de busuioc la grinzi,
Copile drag, nici pe-o avere, tu casa mamei să n-o vinzi
Căci timpul, timpul nu te iartă, el...
Să nu plângi mamă, să nu plângi
Că nu-s de ziua ta acasă,
M-au dus prin lume vremi nătângi,
Când iarba se înălța de coasă! Dar iți trimit pe-un nor fugar,
Iubirea mamă şi cuvântul,
Le-am învelit într-un ştergar,
Spre-a-ți îmbrăca frumos mormântul. Cu lacrimi calde le-am udat,
Când dorul mă ardea cu foc,
Şi de-or ajunge pe-nserat,
Din ele-o creşte busuioc. Şi-o înflori măicuța mea,
Sub blânde razele de soare,
Cum înfloream...
Nu-nchide uşa, mamă, să pot să vin acasă,
Drumeţ pribeag prin lume şi printre amintiri,
Mai este o speranţă, e ultima rămasă,
Cea mai iubită vorbă şi prima-ntre rostiri. La fel ca şi mulţi alţii, eu sunt risipitorul,
Mereu nemulţumitul mânat de întrebări
Şi veşnic însetatul ce tulbură izvorul
Pe care îl tot cureţi cu propriile-ţi răbdări. Când numeri anii, mamă, să-i numeri cu fereală,
Să nu...
Mai întoarce-i Doamne la mine în gând
Şi în somn să-mi aud părinţii plângând,
Doi bătrâni ce m-aşteaptă cuminţi
Sus în cer, să-mi devină iarăşi părinţi. Sfinţii noştri părinţi la un loc
Încă marcaţi de al meu nenoroc,
Nişte îngeri zburând tot mai greu
Atât de departe de sufletul meu. Şi-ntr-o zi când pleca-voi la ei
Să le duc mărunţiş, câţiva lei,
Să nu mai fiu...
Mi-e dor de noi, bunico
Mi-e dor de ce erai cândva
Mi-e dor de o mângâiere,
Mi-e dor de îmbrățișarea ta. Mi-e dor să te mai văd acasă
Acolo unde m-ai crescut,
Unde ai muncit o viață întreagă,
Să te văd pe bancă stând. Mi-e dor de anii ce-au trecut,
Ani în care m-ai crescut
Mi-e dor de vechile întâmplări,
Mi-e dor să fie iarăși ieri. Mi-e dor să-mi spui...
Spune-mi mamă, fără teamă
De ce umărul mi-i rece...
De ce paşii tăi... în goană
Vin la cruce să se-aplece. De ce-mi strigi sărmanul nume
De ce te jeleşti mereu...
Şi-ntristată cauți urme
Scări ce duc la Dumnezeu. Spune-mi mamă fară teamă
De ce fiorul mă trece,
De ce glasul tău mă cheamă
De ce inima mi-e rece. De ce mamă, de ce mamă
Amăgit am fost de soartă
Şi in murmur de...
