Ce n-aş fi dat să mai trăiască mama, Să-i spun pentru o clipă ce mă doare, Şi să-i arat din sufletul meu rana, Nevindecată încă, în lumea călătoare. Şi tata ne-a lăsat plângând întruna, Cu greutăţi, necazuri şi vise spulberate, Din când în când ne mai ajută luna, Ca să scăpăm, odată, de griji şi de păcate. Cât n-aş fi dat ca mama să trăiască, Să-mi mângâie, din...
Îmi mai târăsc un an din bătrâneţe... Atâtea gânduri şi nevoi s-au strâns. Înconjurat de clipe de tristeţe Mereu mai ai o lacrimă de plâns. Şi nu le plângi, că pâine n-ai pe masă Sau bolul de făină s-a golit. Sunt lacrimi pentru liniştea din casă Şi pentru glasul porţii împietrit. Mi-e dor de voi, să vă mai văd odată În jurul mesei puse peste ani. Mă doare c-am...
De ce nu dați o lege sau un ordin Să ne-mpuscati pe toți cei amărâți și goi? Poate așa scăpam de sărăcie și de chin, Noi, cei ce ne hrănim cu pâinea strânsă din gunoi. Va sunt mai rude miile de emigranti, Alți amărâți goniți de foame și războaie, Cine-i primește pe românii alungați, Ce dorm pe străzi, acum, în frig și ploaie? N-avem nimic de...
O viaţă ai muncit pământ Cu palme bătucite Răbdându-ţi zodia ca un sfânt În patimi infinite. Din primăvară la arat Mereu pe drum de ţară Şi cu sudoare botezat În fiecare vară, Ai fost şi ai rămas ţăran Trudind cu demnitate, Plătindu-ţi fiecare lan Cu propria sănătate. De câte ori, la hat venit, Cu lacrimă în mijă, Priveai la grâul încolţit Şi tu-ncolţit de grijă. Des încruntat, ai râs prea rar, Surpat sub greutate, Între acreală...
Deschideți porțile la suflet, să intre amintirea mamei, Și plângeți urmele rămase și vă închinați precum icoanei La patul unde trupul ei, s-a odihnit răpus de vreme, Că nu se-aude glasu-i blând, din uliță să te mai cheme. De-i stăruie în odăiță, parfum de busuioc la grinzi, Copile drag, nici pe-o avere, tu casa mamei să n-o vinzi Căci timpul, timpul nu te iartă, el...
Să nu plângi mamă, să nu plângi Că nu-s de ziua ta acasă, M-au dus prin lume vremi nătângi, Când iarba se înălța de coasă! Dar iți trimit pe-un nor fugar, Iubirea mamă şi cuvântul, Le-am învelit într-un ştergar, Spre-a-ți îmbrăca frumos mormântul. Cu lacrimi calde le-am udat, Când dorul mă ardea cu foc, Şi de-or ajunge pe-nserat, Din ele-o creşte busuioc. Şi-o înflori măicuța mea, Sub blânde razele de soare, Cum înfloream...
Nu-nchide uşa, mamă, să pot să vin acasă, Drumeţ pribeag prin lume şi printre amintiri, Mai este o speranţă, e ultima rămasă, Cea mai iubită vorbă şi prima-ntre rostiri. La fel ca şi mulţi alţii, eu sunt risipitorul, Mereu nemulţumitul mânat de întrebări Şi veşnic însetatul ce tulbură izvorul Pe care îl tot cureţi cu propriile-ţi răbdări. Când numeri anii, mamă, să-i numeri cu fereală, Să nu...
Mai întoarce-i Doamne la mine în gând Şi în somn să-mi aud părinţii plângând, Doi bătrâni ce m-aşteaptă cuminţi Sus în cer, să-mi devină iarăşi părinţi. Sfinţii noştri părinţi la un loc Încă marcaţi de al meu nenoroc, Nişte îngeri zburând tot mai greu Atât de departe de sufletul meu. Şi-ntr-o zi când pleca-voi la ei Să le duc mărunţiş, câţiva lei, Să nu mai fiu...
Mi-e dor de noi, bunico Mi-e dor de ce erai cândva Mi-e dor de o mângâiere, Mi-e dor de îmbrățișarea ta. Mi-e dor să te mai văd acasă Acolo unde m-ai crescut, Unde ai muncit o viață întreagă, Să te văd pe bancă stând. Mi-e dor de anii ce-au trecut, Ani în care m-ai crescut Mi-e dor de vechile întâmplări, Mi-e dor să fie iarăși ieri. Mi-e dor să-mi spui...
Spune-mi mamă, fără teamă De ce umărul mi-i rece... De ce paşii tăi... în goană Vin la cruce să se-aplece. De ce-mi strigi sărmanul nume De ce te jeleşti mereu... Şi-ntristată cauți urme Scări ce duc la Dumnezeu. Spune-mi mamă fară teamă De ce fiorul mă trece, De ce glasul tău mă cheamă De ce inima mi-e rece. De ce mamă, de ce mamă Amăgit am fost de soartă Şi in murmur de...
error: Continutul este protejat !!!