Versuri: Văduva Andreea Nimenea nu-mi trece pragul, Uneori, numai toiagul, Mi-e martor la suferinți, Suntem mulți, orfani-părinți. Copiii m-au dat uitării... Gustul pâinii și al sării, Îi dezgustă, nu-l mai vor, Pe masa străinilor, Au totul ce le poftește, Iar mama lor, flămânzește. Mi-au luat telefon, cândva, "Să răspunzi când te-om suna!", De trei ani n-au mai sunat... Mă-ntreb, oare l-am stricat? Le-am pus la poștă un plic, Cu sufletul strâns și mic, Cu...
Versuri: Andreea Văduva - N-ai voie aici, mamaie! - Iartă-mă, domn' polițist... Dar c-o pensie-așa micuță, Abia dacă mai rezist. Mă trezesc de cum dau zorii, Și vin să strâng un bănuț, Foamea mă obligă, maică, Stau în ploaie și-n friguț... Lumea trece, lumea vine, Însă puțini se opresc, Să cumpere de la babă, Cei mai mulți mă ocolesc. Tricotez de copiliță, Și la anii mei n-am carte, Degeaba îmi spui matale, De-autorizații, acte... Am venit...
Autor: Andreea Văduva Nu te rușina, copile, Că n-ai crescut la oraș, C-ai dormit pe-un pat de paie, Și-ai mâncat pită cu caș. Că umblai iarna-n opinci, Și în ciorăpei din lână, Tricotați de mâna mea, Mâna mea, astăzi, bătrână. Că te spălai în covată, Cu-n peticel de perdea, Și cu-n săpunel de casă, Sâmbăta și miercurea... Că te duceai în ogradă, Și te jucai cu țărâna, Murdărindu-te, copile, Toată, toată săptămâna. Că te trimiteam...
Autor: Andreea Văduva Într-o căsuță micuță, La margine de sătuc, Un pisic și o măicuță, Necăjiți, zilele-și duc. Singurei pe ăsta-lume, Ea; ..."uitată" de fecior, El; fără stăpân și nume, Toarce trist și-ncetișor. Își împart aceiași pâine, Luată din "bruma" de lei, Și speră la acel "mâine", Bun și altfel... pentru ei. În oală fierbe cartoful, Clocotind în apa slută, Bătrâna? Își spune oful, Iar pisoiul parc-ascultă. "Greoaie e bătrânețea, Să fii singur pe pământ, Mă seacă tare...
Versuri: Văduva Andreea Îmbătrânești, iubită mamă, Îmbătrânești, dar nu aș vrea, Și îți spun sincer, îmi e teamă, De clipa când, moartea grea, O să te cheme, flămândă, Pământului, să te vândă... Îmbătrânești, iubită mamă, Îmbătrânești, din zi în zi Nu-ți ascunde sub năframă, Ochii ridați sau părul gri, Să mă bucur de-al tău chip, Atâta cât mai e timp... Îmbătrânești, iubită mamă, Îmbătrânești, iar eu mă frâng, Gândindu-mă că, dintr-o ramă, Mă vei privi,...
Versuri: Văduva Andreea La un colţ de stradă, o biată bătrânică, Ţine mâna-ntinsă, tremurând de frig, Şi repetă-ntruna : "Dă-mi bani de o pâinică, Sau de nu ai, copilă, măcar de un covrig. Copiii m-au lăsat, asemeni unui câine, Singură să urc pe-a bătrâneţii scară, Ce le pasă lor? Eu pot muri şi mâine, Nu le mai sunt mamă, acum îmi spun "Povară". M-au izgonit din casă, ca...
Autor: Andreea Văduva Mă cheamă pământul, băiete, Mă cheamă și mi-s singurea, Iar boala mă soarbe cu sete, Sub crucea greoaie mă vrea. Pășesc prin odăi, fără vlagă, Târând după mine baston, Copile... mi-s tare oloagă, Ai ști dac-ai da telefon... Cu urlet duc pâinea la gură, Și apa mi-o beau tremurând, Nimica nu-i prin bătătură, Doar Mișu se-aude lătrând. Când aveam în trup putere, Munceam curtea, 2 țărani, Orătănii, flori, nuci,...
Autor: Andreea Văduva Când părinții ni se duc, Noi rămânem singuri-cuc, Deși-avem neamuri, copii, Orfani, triști ne vom simți, Căci viața fără părinte, E cumplită, ține minte! Când telefonul nu sună, Stropi în suflet ni se-adună, Am vrea, cerul s-aibe ton, Să-avem, poate, la Rai bon, Dar târziu vom lua aminte... Grea-i viața fără părinte! Când nimeni în prag nu iese, Niciun chip cu riduri dese, Pricepem cu doliu-n sân, Că timpul n-are stăpân, Și că...
Autor: Andreea Văduva Palmele-astea de țărani, Au hrănit o Românie, Voi, care dormiți pe bani, Ce-ați făcut, ziceți-mi mie? Ați stat în arșița verii, Cu-n batic în loc de brâu, Până-n pragul înserării, Săpând la porumb sau grâu? Ați mâncat slană și ceapă, Cu mâna plină de glod? Ați gustat din apa fiartă, De vi s-a pus în gât nod? Ați mers pe jos kilometri, Cu sapa grea în spinare? Părinți, vecini și...
Autor: Andreea Văduva - Auzi fel și fel de inși, Văitându-se prin jurnale, Că stau în case, închiși, Ce părere ai, matale? - Apăi..., omenirea asta, Mămăliga n-o mai mușcă, De-aia, când vine năpasta, Sunt precum leii în cușcă. Prin baruri și cafenele, Sunt obișnuiți să stea, Îmbuibați cu toate cele, De-aia se jelesc așa. Au lumină, au căldură, Cum îi spuneți? Internet, Au, și ce băga în gură, Poate și nițel bănet... Noi...
error: Conținutul este protejat și nu se poate copia!