Versuri: Angelina Nădejde Am fost şi încă-ţi mai sunt Copilul dorit pe pământ, Purtată pe umeri odată De tine, iubitul meu tată. Acum tu mă porţi doar în gând Tristeţi lângă tine-ancorând De doruri ce tainic te-apasă Că nu ai copilul acasă. Nu judeci, nu plângi, doar oftezi Crâmpeie de viaţă aşezi Pe pernă, când somnul nu vine Şi asta în viaţă te ţine. Mă vezi alergând prin ogradă Prinzând primii fulgi de...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!