Versuri: Casian Balabasciuc Nu-nchide uşa, mamă, să pot să vin acasă, Drumeţ pribeag prin lume şi printre amintiri, Mai este o speranţă, e ultima rămasă, Cea mai iubită vorbă şi prima-ntre rostiri. La fel ca şi mulţi alţii, eu sunt risipitorul, Mereu nemulţumitul mânat de întrebări Şi veşnic însetatul ce tulbură izvorul Pe care îl tot cureţi cu propriile-ţi răbdări. Când numeri anii, mamă, să-i numeri cu...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!