Versuri: Diana Sava Daranuța Pe-o prispă veche am copilărit
Și-am desenat pereții cu cărbune...
Bunica mea tăcea și-i văruia
Iar eu pictam din nou cu vreun tăciune. Băteam în ușă foarte apăsat,
Apoi mă ascundeam sub prispa mare.
Se prefăcea că, vai, s-a speriat
Și mă chema blajină la mâncare. Zburdam prin troscot vara când ploua
Și adunam tot glodul în sandale...
Cu șalul ei cel vechi mă învelea
Și-n ochii...
Versuri: Diana Sava Daranuța Un vânt îndrăgostit de tescovină
Se plimbă șugubăț pe ulicioare,
Și florilor le spune, din grădină,
Despre licorile ascunse prin butoaie. Iar pomii ruginiți îl tot ascultă,
Când spune basme blândelor crăițe,
Aplaudând cu frunze scena mută,
În care dânsul le sărută pe gurițe. În palide și galbene petale,
Se-arată soarele de toamnă îmbrăcat
Și ca un gentilom, pășind agale,
Îmbrățișează zbuciumul din sat. În pragul unei case...
Versuri: Diana Sava Daranuța Gerul ne-ndemna la joacă într-o lume albă-dalbă,
Desenând povești la geamuri, ne chema șiret afară,
Dar în ziua ceea sfântă, mai uitam de ghidușii,
Așteptam de-un an minunea, noi, o ceată de copii... Ne-mbrăcam în mare grabă, încălțam ciorapi din lână,
Învățasem și colindul în mai mult de-o săptămână.
Și găteam câte o traistă, ce părea că fund nu are,
Să n-avem pe...
Versuri: Diana Sava Daranuța În ochii iernii au rămas la fel
Bătrânii cei cu suflet de copii.
Bunică ea și el acum bunel,
Fetița cea de ieri și-un băiețel
Cu tâmple albe, astăzi, argintii... Și îi tot cheamă iarna pe la porți
Cu fulgii ei pufoși, de catifea,
Și-i numără, să vadă dacă-s toți,
Copiii de-atunci, ce astăzi au nepoți,
La săniuș să vină după ea... Și nu-nțelege iarna, de...
Autor: Diana Sava Daranuța La câți ciorapi a împletit în veacul ei,
La câte noduri a legat până în zori,
Ar fi înconjurat pământul, de-ar fi vrut,
Cu firul cel de lână... de trei ori! La câte flori frumoase a țesut
Și le-a sădit cu drag prin lăicere,
Ar fi făcut din ele drum bătut
De-ar fi voit s-ajungă pân’ la stele... La câte horboțele-a croșetat,
Cu acul cel...
Versuri: Diana Sava Daranuța Eu, câteodată, mă visez în Rai...
Într-o ogradă liniștită și cuminte,
Unde buneii semănau mălai,
Semințe de bostani pentru plăcinte... La colțul casei flori de liliac
Aruncă-n mine ploaie de petale...
Și se așază sufletu-mi pe prag,
În casa cea din lut, călcat cu paie... Bujorii în grădină înfloresc,
Și crinii și frumoasele narcise.
E-un singur anotimp dumnezeiesc
În visul cu ferestrele deschise. Și mă-nconjoară fluturii zglobii,
Iar eu...
