Autor: Elena Căruntu Să bei din palma unei mame, izvorul dragostei mereu Să calci ușor pe urma-i Sfântă, căci vede-n ceruri, Dumnezeu, De nu măsori cu vadra minții, potoapele atâtor lacrimi Și nu cunoști în profunzime, cum plânge sufletu-i de patimi. E-n fiecare fir de iarbă, descântecul Dumnezeiesc, Și-n orice mădular din tine, un gram din osul părintesc Ce grijă și căldură poartă, cât mai respiră...
Autor: Elena Căruntu Copiii mei, vă las puține, că nici nu pot să zic: vă las! N-am nicio palmă de pământ, decât ce l-am strivit sub pas, Și n-am odăi să vă primesc nici bătătura nu-i a mea, Dar am, da am un suflet cald și inima pe toți vă vrea. Agoniseala mea de-o viață, veți număra-o pe-ndelete, C-am biruit potrivnicia și n-am avut...
Autor: Elena Căruntu Rezemată-n palma vremii, stă căsuța mai să cadă, E doar liniște, chiar multă, nu e nimeni prin ogradă Un bătrân uitat de soartă, calcă rar în ciomăgel, Tremură ca frunza-n vânt, numai oasele-s de el. Un pisic zbârlit și negru, picotește în cerdac, Dincolo, trei ciori pe-o tufă, cât-o mie zarvă fac Și atâtea gânduri rup din puținul trup de om, Că și nopțile-i...
Autor: Elena Căruntu Pe aceiași uliță și bancă, doinește-o amintire dragă, Iar jugul gândurilor noastre, tot lângă vatră vor să tragă Că nu e loc să ispitească încât să uiți-al cui ai fost Ți-e rădăcina smulsă-n zece și tot în satul tău ai rost. Acolo unde se întâlnesc bunicii cu vecini și neamuri, Să depene pe fusul serii, trăiri și trudă pe sub ramuri Și cade-o...
Autor: Elena Căruntu Doar atât cât palmele, pot cuprinde-n rugăciune, Doar atât iei omule, când te duci din astă lume Și bat cuiele prin scânduri să nu-ți plece oasele, Spune-atunci, din tot ce strângi cum mai tragi foloasele? Când bat clopote și cheamă poate n-ai terminat treaba, Și te-nchini doar la nevoie, când de greu tremură barba Ai gustat dulcele vieții, grâul gliei, vin din...
Autor: Elena Căruntu Venea prin soarele amiezii, ducând o traistă mare-n spate Gemea încet de neputință și repeta: nu se mai poate! Să port povara asta grea și nimeni mâna nu mi-ar da O Domnul meu, ce-mi ești deasupră, să fie după Voia Ta! Și se așează pentru-o clipă, privind cu jind la trecători, -Ce lume, ce veșminte au și prin oraș, numai culori Căsuța...
Versuri: Elena Căruntu Ce puținic-ai fost la trup și ce blândețe în privire, Când ai plecat măicuță bună, nimic nu are potrivire Pe pragul tău, se-ngrămădesc atâtea amintiri trăite, Că n-ar ajunge înc-o viață, să le descrie în cuvinte! Acolo-n odăița mică, sunt straiele și pat și masă, Te-așteaptă serile-n zadar, dar nu te mai întorci acasă O candelă se-aprinde rar și arde-n sticla afumată, Parcă se-ntunecă...
Versuri: Elena Căruntu Avea buna șorț cârpit și papucii de la fete, Băsmăluță neagră-n colțuri și mijlocu-ncins cu bete Rochia, veche și purtată, până când o petecea, Avea buna mâini crăpate, însă suflet bun avea. Și smulgea de zor prin holdă, fiecare buruiană N-ar fi stat degeaba-n curte, nu punea geană pe geană, Până fiecare lucru, era pus în rânduială Nu s-a plâns că nu mai...
Versuri: Elena Căruntu Mai intrați la mama-n casă, e căldură și e pace Și îndată pentru voi, ceva bun mereu va face Ține-ntr-una foc aprins și ferestrele deschise, Pe pereți, icoane sfinte, și pe pat velințe-ntinse. Să găsească dacă vin la oricare ceas din noapte, Tot ce-ar fi de trebuință și ulcica cu bucate Câteodată, pierde vremea uite-așa, privind pe-afară Și-n trecutul ei cuminte, gând nestăvilit îi...
Versuri: Elena Căruntu Spune-mi mie mamă: Că-ți aud de-o vreme, Chiar de taci mereu, sufletul cum geme, Te văd nopți de-a rândul, cum umblii prin casă Și pe gânduri stai și cu noi la masă. Spune te-au certat? Nepoții sau nora? Pe tine ce-ai fost! Mamă tuturora? Trupul s-a uscat! Veșted ca de brumă, Spune mama mea! Inima ți-e bună? -Să mă ierți te rog! Dragul meu copil! Ascultă...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!