Autor: Elena Căruntu Rezemată-n palma vremii, stă căsuța mai să cadă,
E doar liniște, chiar multă, nu e nimeni prin ogradă
Un bătrân uitat de soartă, calcă rar în ciomăgel,
Tremură ca frunza-n vânt, numai oasele-s de el. Un pisic zbârlit și negru, picotește în cerdac,
Dincolo, trei ciori pe-o tufă, cât-o mie zarvă fac
Și atâtea gânduri rup din puținul trup de om,
Că și nopțile-i...
Autor: Elena Căruntu Pe aceiași uliță și bancă, doinește-o amintire dragă,
Iar jugul gândurilor noastre, tot lângă vatră vor să tragă
Că nu e loc să ispitească încât să uiți-al cui ai fost
Ți-e rădăcina smulsă-n zece și tot în satul tău ai rost. Acolo unde se întâlnesc bunicii cu vecini și neamuri,
Să depene pe fusul serii, trăiri și trudă pe sub ramuri
Și cade-o...
Autor: Elena Căruntu Doar atât cât palmele, pot cuprinde-n rugăciune,
Doar atât iei omule, când te duci din astă lume
Și bat cuiele prin scânduri să nu-ți plece oasele,
Spune-atunci, din tot ce strângi cum mai tragi foloasele? Când bat clopote și cheamă poate n-ai terminat treaba,
Și te-nchini doar la nevoie, când de greu tremură barba
Ai gustat dulcele vieții, grâul gliei, vin din...
Autor: Elena Căruntu Venea prin soarele amiezii, ducând o traistă mare-n spate
Gemea încet de neputință și repeta: nu se mai poate!
Să port povara asta grea și nimeni mâna nu mi-ar da
O Domnul meu, ce-mi ești deasupră, să fie după Voia Ta! Și se așează pentru-o clipă, privind cu jind la trecători,
-Ce lume, ce veșminte au și prin oraș, numai culori
Căsuța...
Versuri: Elena Căruntu Ce puținic-ai fost la trup și ce blândețe în privire,
Când ai plecat măicuță bună, nimic nu are potrivire
Pe pragul tău, se-ngrămădesc atâtea amintiri trăite,
Că n-ar ajunge înc-o viață, să le descrie în cuvinte! Acolo-n odăița mică, sunt straiele și pat și masă,
Te-așteaptă serile-n zadar, dar nu te mai întorci acasă
O candelă se-aprinde rar și arde-n sticla afumată,
Parcă se-ntunecă...
Versuri: Elena Căruntu Avea buna șorț cârpit și papucii de la fete,
Băsmăluță neagră-n colțuri și mijlocu-ncins cu bete
Rochia, veche și purtată, până când o petecea,
Avea buna mâini crăpate, însă suflet bun avea. Și smulgea de zor prin holdă, fiecare buruiană
N-ar fi stat degeaba-n curte, nu punea geană pe geană,
Până fiecare lucru, era pus în rânduială
Nu s-a plâns că nu mai...
Versuri: Elena Căruntu Mai intrați la mama-n casă, e căldură și e pace
Și îndată pentru voi, ceva bun mereu va face
Ține-ntr-una foc aprins și ferestrele deschise,
Pe pereți, icoane sfinte, și pe pat velințe-ntinse. Să găsească dacă vin la oricare ceas din noapte,
Tot ce-ar fi de trebuință și ulcica cu bucate
Câteodată, pierde vremea uite-așa, privind pe-afară
Și-n trecutul ei cuminte, gând nestăvilit îi...
Versuri: Elena Căruntu Spune-mi mie mamă: Că-ți aud de-o vreme,
Chiar de taci mereu, sufletul cum geme,
Te văd nopți de-a rândul, cum umblii prin casă
Și pe gânduri stai și cu noi la masă. Spune te-au certat? Nepoții sau nora?
Pe tine ce-ai fost! Mamă tuturora?
Trupul s-a uscat! Veșted ca de brumă,
Spune mama mea! Inima ți-e bună? -Să mă ierți te rog! Dragul meu copil!
Ascultă...
Versuri Elena Căruntu Vreo cinci vreascuri, ard pe vatră, o ulcică fierbe-n spuză,
Lângă scară, latr-un câine, la o vrabie ursuză
Un papuc e ros în bot, celălalt, nu are talpă,
O bătrână, o icoană, ușurel prin curte calcă A dus apă și grăunțe, la o mână de găini,
Un cucoș, cucurigește, cu ambiție-n vecini
Dinspre munte, bate vântul și curând începe ploaie,
Fuga, fuga, zice biată,...
Versuri: Elena Căruntu Iarnă albă cum mi-e părul, tu mi-ai troienit portița
Și pe casă-i de trei coți și mi-ai astupat ulița,
Și m-aș duce până-n sat, să iau zahăr și făină
C-or veni din depărtare, copilașii mei la cină. De cinci zile-i crivăț mare șuieră pe la fereastră,
N-a rămas un lemn pe vatră, nici măcar o pâine-n traistă
Și picioarele-s nătângi, lunecușul mi-e dușman,
Dacă...
