Deschideți porțile la suflet, să intre amintirea mamei,
Și plângeți urmele rămase și vă închinați precum icoanei
La patul unde trupul ei, s-a odihnit răpus de vreme,
Că nu se-aude glasu-i blând, din uliță să te mai cheme. De-i stăruie în odăiță, parfum de busuioc la grinzi,
Copile drag, nici pe-o avere, tu casa mamei să n-o vinzi
Căci timpul, timpul nu te iartă, el...
Nu sunt trist! Zâmbi bunicul! Scărpinându-și părul rar,
Am lăsat urme adânci! Nu mi-a fost timpu-n zadar
Unde ieri era pârloagă, mărăcini și rugi o leasă
Am muncit cu stăruință! Și-am făcut pătul și casă. Dealul tot era pădure! De jivine doar umblată,
Am pus pomi și via azi împânzeste dealul roată
Dragul meu când ai credință și pui osul să muncești,
Nu ai cum să...
Pe același drum de țară! Trece-un car cu roți de lemn!
Inapoi-ai doru-mi ară, amintiri ce-n suflet gem!
Pe același pat de scânduri, dorm bunicii somn profund
Când în mine-s roi de gânduri, zbor la ei să mă ascund! Și găsesc flori la ferestre, lampa arde pe prichici
Lângă sobă-i o poveste, neșoptită la cei mici,
Pe răzoare în grădină, cade-a cerurilor rouă
Dintr-o rază de...
Un fus e-nțepenit în furcă și caerul e numai praf,
Pe-un colț uitat de policioară, sunt ziare, îngălbenite, vraf
Vreo două bluze, pe-un scaun și un sertar cu cărți de joc,
Par smulse dintr-o altă lume, aici se pare nu au loc. Luleaua, se-odihnește-n tindă, lângă măsuța cea rotundă,
Un ceas de buzunar și-a spart, a vieții, ultimă secundă
Și parcă intră cu șoșonii, un...
Sunt obosiți și boii și stăpânii
Pășesc încet, cu-a zilelor povară,
E-n mersul lor întreaga trudă-a mâinii
Sub soarele necruțător de vară. Au adunat din zori până-n amurg,
Cum-au făcut de atâtea zeci de veri
Obișnuința de-a munci cu sârg,
Fără-a visa la multe sau averi. Și de-o vrea Domnul încă, câțiva ani!
Vor strânge fânul și-ncărca în care
E munca ce sfințește satul, pe țărani,
Și-i rostul ce și-l...
Și de-ai să vezi că nu ajung cu mâinile să mă îmbrac,
Copilul meu, să ai răbdare, c-atâtea-n sufletul meu tac Și lingura îmi pare grea, cât o găleată la fântână,
Fii bun, fii bun puțină vreme, că pleacă mama ta bătrână
Și scaunul rămâne gol și castronelul pentru ciorbă,
N-auzi din patul mamei geamăt, căci cei ce mor nu scot-o vorbă Și tu îmbătrânești...
Mai demult, purta măicuța, băsmăluță-înflorată,
Și umbla ca titirezul, n-avea preget, niciodată
Cât era ziua de vară, era-n deal și în grădină
Nu se așeza la masă nici când se punea de cină. Avea zâmbetul pe față, și putere și răbdare
Și le potrivea pe toate, și pe noi pe fiecare,
Înnoda bănuții bine, într-o parte de batistă
Nici-un greu nu era greu! Nu era măicuța...
Ne-ntoarcem, mai straini mai rataciti, la vatra
Atunci cand trupul nostru, de munca-i aplecat
Si plangem la hotare, nestiind ce ne-asteapta,
La portile cazute, pe ulita din sat. In doua geamantane, cadouri pentru neamuri
In altele-amintiri si haine si mancare,
Privim la deal si vale, la frunzele pe ramuri,
Nu s-au schimbat prea multe! Doar sufletul ne doare. Si iata! Casa noastra! Micuta, varuita,
Cu-albastru si pe prispa,...
Nu vreau sã fiu bogat ca tine, tu cel ce-ți etalezi, talanții
Și tu vei fii un pumn de humă vei putrezi în rând cu alții
Iar mâine, zidurilor tale, vor fi un maldăr de ruine
Nimic din ce-ai agonisit, de cald la trupul tău va ține. Tu, cel ce crezi că sub picioare ai bucățica ta de rai
Ești doar un spectru-al lăcomiei!...
Prispa mamei cât-o palmă,
N-a știut ce-i o sudalmă,
Prispa mamei cât-un sân
Unde-aș vrea să mai rămân, Cocoțat pe scara veche
Cu cireșe la ureche,
Mestecând pe săturate
Mămăligă, pusă-n lapte. Prispa mamei, năruită
Cu albastru, văruită
Sunt doar amintiri cu ea,
Ce știu toată viața mea. Te-am sorbit cu lăcomie
Dulcea mea copilărie,
Am ascuns un strop în suflet
Ce-mi aduce-n timp un zâmbet. Prispa mamei de-altădată
A căzut și-i supărată,
C-a ținut casa-n picioare
Ca-ntr-o...
