Autor: Licuța Pântia În căsuța de la țară, Pe băncuța de la poartă, Ştergând ochii cu năframa, O măicuță stă şi-aşteaptă... Cine ştie câte lacrimi, Sunt ascunse in năframă... Şi câtă iubire-ncape, Într-o inimă de mamă...? Plânge inima, suspină, De-ai putea să storci naframa; Griji, nevoi, suspin şi teamă, Toate le trăieşte mama. Cât efort si câtă trudă, Numai tu măicuță ştii, Cât munceai şi zi şi noapte, Să hrăneşti, să creşti copii... De-ai fi împărat...
Versuri: Licuta Pantia Să nu plângi mamă, să nu plângi Că nu-s de ziua ta acasă, M-au dus prin lume vremi nătângi, Când iarba se înălța de coasă! Dar iți trimit pe-un nor fugar, Iubirea mamă şi cuvântul, Le-am învelit într-un ştergar, Spre-a-ți îmbrăca frumos mormântul. Cu lacrimi calde le-am udat, Când dorul mă ardea cu foc, Şi de-or ajunge pe-nserat, Din ele-o creşte busuioc. Şi-o înflori măicuța mea, Sub blânde razele de...
Versuri: Licuța Pântia Nestavilita jale azi sufletul mi-apasa, E ziua ta maicuta, iar tu in ceruri esti... Mi-i lacrima ca piatra, ma doare, nu ma uda, Cum sa iti spun in versuri, ce-nseamna imi lipseti? Cum oare-n alta lume te-i fi simtind maicuta, De ce nu vii in vise macar sa-mi povestesti? Sa stiu ca-ti este bine si ca nici o durere, Nu ai cu tine din...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!