La o margine de sat,
Un imaș cu păpădie.
Lângă mărul cel rotat,
E căsuța cea pustie. Nu mai are gard demult,
Prispele s-au dărâmat,
Iar cerdacul, spart și ciunt,
Pare că-i acum uitat. Pe aici, doar păsărele
Ce mai cântă în salcâmi.
Noaptea, se-aud cucuvele,
Și lătratul unor câini. Iarna, vântul bate-n tindă
Prin acoperișul spart.
Busuiocul de la grindă,-i
Înnegrit,fărâmițat. Și icoana zace-n cui
Prăfuită și stingheră.
Rugămintea nimănui
Plânge vremea efemeră. Aici au crescut copii,
Însă-n...
Cu ochii triști,uzi și cuminți,
Se uită-n gol dragii părinți,
La tot ce-a fost în viața lor...
Și de copii le este dor. Privirea lor e către poartă:
Poate vreun fiu li se arată.
Așa petrec zi după zi,
Crezând ca totuși... vor veni. De dimineața până seara
Așteptă-n prag, dar tot degeaba.
Speranța doar le mai rămâne
Și se gândesc că... poate mâine. Bătrâni și încărcați de ani
Ce-i cară ca...
O zi cu fulgi și cer închis,
Frumos, de nedescris,
Pădurea doarme, nemișcată,
Cu alb înzorzonată. Copii țipând la derdeluș,
Zboară pe lunecuș,
Priveam la bucuria lor:
Și mie-mi este dor! De vremea când eram ca ei
Acasă, la ai mei.
Dar anii au trecut în zbor,
Mă uit în urma lor. Îmi amintesc cu mare drag,
Cum ne striga din prag,
Bunica, deseori și mama:
-Copii, să luați seama! Dacă vi-i frig, veniți-napoi!
Să nu...
Cu chipul zâmbitor și blând,
Bunicul mi-a rămas în gând!
Chiar de-l durea ,nu mă certa
Când m-agățam de barba sa. Îl mai trăgeam și de urechi,
Când îmi spunea povești mai vechi.
De gene,dar și de sprincene,
Și el spune...de Cosânzene. Apoi, când îmi venea de ducă,
Bunicul mă lua în cârcă.
Dam câte-o roată prin ogradă,
Ne furișam și în livadă. Cireșe coapte, sau mai crude,
Vișine acre, dar și...
Să spunem c-am să vin acasă...
Dar oare ce-om pune pe masă?
Vom fi săraci, ca cei mai mulți,
Copiii vor umbla desculți. Că e ușor să spui o vorbă...
N-avem nici lemn de pus în sobă.
La zei îmi vine ca să strig!
Și cum ne vom iubi în frig? Cei mici cum vor pleca la scoală
Fără ghiozdan? cu burta goală?
Lumina cu ce vom plăti
Dacă parale...
Suferi...de casa părintească-ai părăsit-o
Uitând, ca-i tăi părinți, cu mâinile-au lipit-o.
Cu trudă au zidit-o și migală,
Să nu răzbată gerul de afară. Dacă părinții noștri nu mai sunt,
E tot ce ne-a rămas pe-acest pământ.
Să n-o înstrăinezi, că e păcat!
Că-n ea s-a râs ,s-a plâns și s-a oftat. Nici gândul să nu-ți treacă să o dai!
Vei regreta ,va fi amar și vai!
Să nu-ndrăznești cumva...
O poartă răstignită,
Cu clanța ruginită,
Și lângă ea, băncuța,
Unde stătea măicuța. Căsuța e pustie:
Câțiva butuci de vie,
Și părul înflorit
Sub care ne-am umbrit. Priveliște mâhnită!
Ograda-i părăsită,
Cu iarba necălcată,
Fântâna nemișcată. S-a dus mama,sărmana!
Iar ciutura și cana,
Zac colo, -nmărmurite,
De vreme învechite. S-aceleași lucrurile sfinte,
Dar nu-i ca înainte.
Când ea striga cu drag
Găinile din prag... De când mama s-a dus
La dreapta lui Iisus,
Parc-am murit și eu,
O știe Dumnezeu. Am zile, nopți,...
Prin iarba de lângă drum,
Floricele cu parfum.
Vesele și colorate,
De la Dumnezeu lăsate. Iar la poarta cu fântână,
Păsărele se adună.
Cântă-n pomul înflorit.
Sunt uimite c-am venit. Așa e lăsată soarta!
Văd lăcata, descui poarta,
Iarba-i mare pe cărare,
Inima imi bate tare. La fereastra părintească
Nu e mama să-mi zâmbească!
Nu-i nici tata prin ogradă...
N-are cine să mă vadă. Sub o lespede-nverzită,
Dau de cheia...
Cocioaba cu o singura odaie
Si-acoperisul ei de paie
In care am crescut, copii,
Te-asteapta trista ca sa vii. Si pomi-s desi azi in gradina,
Au luat casutei din lumina,
Din prispa casei-maracini,
Nu se mai vede la vecini. Daca parintii nu mai sunt,
Nu pot sa vina din mormant,
Ei nu mai au puteri, nici glas,
Sa-i cheme pe cei ce-au ramas. Iar casa-n care am crescut
E lege,tre' sa-i dai...
Suferi...de casa părintească-ai părăsit-o
Uitând, ca-i tăi părinți, cu mâinile-au lipit-o.
Cu trudă au zidit-o și migală,
Să nu răzbată gerul de afară. Dacă părinții noștri nu mai sunt,
E tot ce ne-a rămas pe-acest pământ.
Să n-o înstrăinezi, că e păcat!
Că-n ea s-a râs ,s-a plâns și s-a oftat. Nici gândul să nu-ți treacă să o dai!
Vei regreta ,va fi amar și vai!
Să nu-ndrăznești cumva...
