Versuri: Nicanor Casandruc Cocioaba cu o singură odaie Și-acoperișul ei de paie În care am crescut, copii, Te-așteaptă tristă ca să vii. Și pomi-s deși azi în grădină, Au luat căsuței din lumină, Din prispa casei, mărăcini, Nu se mai vede la vecini. Dacă părinții nu mai sunt, Nu pot să vină din mormânt, Ei nu mai au puteri, nici glas, Să-i cheme pe cei ce-au rămas. Iar casa-n care am crescut E...
Versuri: Nicanor Casandruc Suferi... de casa părintească-ai părăsit-o Uitând, ca-i tăi părinți, cu mâinile-au lipit-o. Cu trudă au zidit-o și migală, Să nu răzbată gerul de afară. Dacă părinții noștri nu mai sunt, E tot ce ne-a rămas pe-acest pământ. Să n-o înstrăinezi, că e păcat! Că-n ea s-a râs, s-a plâns și s-a oftat. Nici gândul să nu-ți treacă să o dai! Vei regreta, va fi amar și...
Versuri: Nicanor Casandruc După ani și ani de zile, Mă întorc din nou la tine, Satule,dorul mă stinge! Când te văd îmi vine-a plânge! Parcă totul s-a schimbat: Drumu-i mai întortocheat. Și de când nu am mai fost... Nimic nu mai recunosc. Nici la casa părintească Nimeni nu mă mai așteaptă. Am gasit-o dărâmată! Nu e cum era odată! Poarta ruptă stă să cadă, Gardul rămas de ocară, Curtea plină de lăstari, Mărăcini ,spini și...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!