Versuri: Ștefania Vasile Ieri a venit poştaşul,
Mi-aduse o scrisoare,
O iau şi intru-n casã:
"De un' sã fie, oare?" Dar îngheţai pe datã,
Când scrisul l-am vãzut...
Era de la mãicuţa,
Nu i-am mai scris de mult... Şi am întors scrisoarea,
Pe faţã şi pe dos,
Avea miros ca mama!!!
Al ei miros frumos... Şi-mi zice mama: "Scris-am
Spre tine dragul meu,
Cã vreau sã ştiu de tine,
De-o duci bine sau rãu... Şi sunt...
Versuri: Ștefania Vasile Cum pot să nu gândesc la tine,
Că ai crescut, și ai plecat?
Ești carnea ce s-a rupt din mine,
Din viața mea, viață ți-am dat! Nu pot, când pun capul pe pernă,
Să nu mă-ntreb: "ce-o face oare,
Copilul meu, o duce-o bine,
Prin lumea străină și mare?" Mă lupt cu timpul și cu viața,
Gândind mereu că poate mâine,
Ne-aduce față-n față viața,
Să te mai strâng...
Versuri: Ștefania Vasile Voi copii din lumea toată,
Ați văzut cum plânge-o mamă,
Când se simte abandonată
Și-are-n suflet multă teamă? Ea genunchii și-i apleacă,
Sughițând în lacrimi grele,
Și se roagă la icoană,
Și la sfinți, să-i dea putere. Face punte din suspine,
Și se-mbracă-n Sfânta Cruce,
Și cu inima tăciune,
Cere pe ce drum s-apuce. Tremurând, pupă icoana,
Și mătănii face multe,
Pentru toți se roagă mama
Sperând Domnul s-o asculte. Lacrimi grele o...
Versuri: Ștefania Vasile "Sã v-aveţi bine... sã v-aveţi ca fraţii"...
Aşa mãicuţa ne-nvãţa mereu...
"Cã n-am sã las sã vã despartã alţii,
Chiar dac-o fi, peste mormântul meu! Sã v-aveţi bine... sã trãiţi ca fraţii,
C-aveţi o carne şi acelaşi sânge,
Şi-n felul ãsta n-are ce vã face,
Strãinul care-ncearcã a vã frânge! Sã v-aveţi bine... fiţi mereu uniţi,
Ca degetele toate de la mânã,
Cã de se-ntâmplã un deget...
Versuri: Ștefania Vasile "Vecine drag, mă iartă că iarăşi te-am sunat,
Ştii că e multă vreme, de când pe-acas' n-am dat!
De-i poarta încuiată, sari gardul, dacă vrei,
Şi spune-mi de sunt bine, sau nu, părinţii mei! Că-i sun... dar telefonul, se-nchide dintr-o dată...
Or fi uitat că fiul, din când în când îi cată?!..
Că sunt bătrâni, şi-s singuri... şi am în suflet teama
Să nu...
Versuri: Ștefania Vasile Într-o casă veche... casă bătrânească,
Cu două mușcate uscate-n fereastră,
Stau, de veacuri parcă, două mogâldețe,
Doi părinți ce poartă ani de bătrânețe. Ciutura fântânii, a rămas crăpată,
Nimeni nu mai vine, apă sã mai scoată.
Tatăl iese-n poartă... "O veni feciorul?!"
Mama lăcrimează... "Cât de mare-i dorul!" A rămas de-a pururi, colo sus în tindă,
Un bătrân ceasornic, și-un ciob de oglindă...
Pe lavița veche, o fotografie,
Le zâmbește...
Versuri: Ștefania Vasile O-mbrãţişare caldã, şi-ncã una...
Şi multe sãrutãri, pe-obrazu-mbãtrânit.
"Te las, mãicuţã, îi şoptii, de-acuma,
Mã voi întoarce de unde am venit! E viaţa ce mã duce-n depãrtare,
Şi mã ademeneşte, ca sã plec...
Mã smulge-acum, din braţele matale,
Nu plânge, mamã, cã am sã mai trec!... Stai sã te mai îmbrãţişez, o datã,
Şi, dacã poţi, cu viaţa mea, te luptã,
Cã nu vreau sã mai ies...
Versuri: Ştefania Vasile "Să-mi spui măicuţă dragă, de ce te-ai tras la faţă,
Că nu mai ai obrajii ce-aveai în tinereaţă...
Erau rumeni ca macul, când pâinea frământai,
Şi când în pat de-a latul, tu mamă ne culcai! Şi unde ţi-e culoarea, ce părul tău avea,
Când îmi făceai codiţe, la fel ca la mata!
Aveai părul ca spicul, când este aurit...
Spune-mi, măicuţă dragă, de cât...
Versuri: Ștefania Vasile O mamã scrie o scrisoare,
Cu ultimele ei puteri,
Pentru copii, atunci când moare,
Sã nu se certe pe averi! Şi scrie-n lacrimi de durere,
Cã despãrţirea este grea...
Lui Dumnezeu încet îi cere,
S-aştepte pân-o termina... Ea scrie-n plânsuri înecatã,
Cu mâna tremurând uşor:
"Copii mei, eu niciodatã,
Nu m-am gândit cã am sã mor! Dar, veni vremea despãrţirii,
Şi tare-mi este mamã greu...
Vã scriu în numele iubirii,
Pe care...
Versuri: Stefania Vasile Ce ți-a făcut bunică, viața?
Obraji-adânc ți i-a brăzdat!
Ai suferit război și foame,
Și lacrimi multe ai vărsat? Ce ți-au făcut anii, bunică,
De ce culoarea ți-au luat?
S-au așezat cu toți în spate,
Uite ce mult te-au cocoșat! De ce te sprijini de bastonul,
Ce tatăl meu, ți l-a cioplit?
Când el era copil de-o șchioapă,
Tot de baston s-a sprijinit? Așa cu mâna-ți tremurândă,
Cu corpul mic,...
