Versuri: Vasile Coman Iertați-vă copii... părinții... Că pentru brad, nu au avut beteală, Iertați-i azi, când sunt cu sfinții Şi-mpart la doi o portocală... Nu pentru ei s-au jertfit... Nu pentru ei indurat-au canoane N-au avut brad, dar v-au iubit Ca pe sfinții din icoane... Iertați- vă copii... părinții... Scutiți-i, vă rog, de restanțe, Au suferit... şi-au tras cu dinții Crezând în veșnice speranțe. Multe lacrimi pentru o pâine, Să le-ajungă copiii domni...
Versuri: Vasile Coman Vai de noi cum ne trec anii, Mai cu ploaie, mai cu soare, Am uitat cum sunt țăranii... Şi-am plecat peste hotare. Am plecat în țări străine Şi-am lăsat casa și glia, Doar cu haina de pe mine Am plecat din România. Peste tot suntem argați, Slugi, în case la străini, Fără mamă, fără frați Fără bunii mei vecini. Bucuros... acum am bani Şi îmi cumpăr ce poftesc, Dar mi-e...
Versuri: Vasile Coman Şi iar plec, bătrână mamă, După blestematul ban, Văd privirea şi ți-e teamă Că nu mai trăieşti un an. Şi mă porți în rugăciune, Suferi mult şi des suspini, C-am plecat maică în lume Să muncesc pentru străini. Iartă-mă, măicuța mea... Ca să scap de sărăcie Am plecat din casa ta, Chiar din fragedă pruncie. Plânge sufletul în mine, Aud dorul cum mă cheamă Şi de multe ori îmi vine Să...
Versuri: Vasile Coman Mi-aş pune aripi ca să zbor, Să vin acasă, mamă Că nu mai pot de-atata dor Când glasul tău mă cheamă. Mă doare visul prin străini, Ne pedepsesc cu gura, Dispreț ne-aruncă şi minciuni, Dar n-am ucis noi lumea. E tare greu şi-o ducem crunt Sunt oameni fel de fel, Slugi la străin fără cuvânt, Munceşti să aibă el. E toamnă şi snopii pe-altar Au strâns în dor busuiocul, La crucea...
În oftat și suferință Plânge-o mamă la icoane, Câte lacrimi în credință... Câte mame sunt sărmane.... Zi și noapte-n rugăciune Își poartă fiica în gând, Cerului pare a-i spune, Să coboare pe pământ. Câte-ar spune... n-are cui, Cum o arde în ființă... Cerșind mila Domnului, Pe obraz lacrima-i prinsă. Își poartă fiica pe brațe Pe la doctori cu arginți, Ce păcat de tinerețe... Ce amar pentru părinți. Plânge maica, trupul slab Lacrimi grele-n rugăciune, Boala fetei... n-are...
Versuri: Vasile Coman Nu-i nimeni acasă la tata, Paragină-i toată ograda, Demult se duse şi mama Pierită de tot e livada. Un tei la poartă-i hotar Cu crengi aplecate a rugă, Ce plânge de dor în zadar De tainica lume pe fugă. Şi ochiul fântânii e gol E strâns în piatra tăcerii, Muşcata-i uscata-n pridvor Căzută-n negura vremii. De-acum zăvorâtă e poarta Se doarme demult în țărâni Nu-i nimeni, acasă, la tata Nici umbra bietelor...
Versuri: Vasile Coman Te-aștept tăticule, să știi Din țări străine ca să vii, Că ni s-a prăpădit bunica Și eu sunt mic, nu știu nimica. Bunicul... știi..., și el, demult, Era bătrân, îl am în gând, Iar ea, bunica, silitoare La trei copii făcea mâncare. Toți frații mei crescuți de buna, Suntem străini precum e luna, -Dar ea, barem știe să zboare Are și stele căzătoare! De mama, nu mai știu...
Versuri: Vasile Coman Mă iartă, dragul meu copil C-am lăcrimat in fața ta, Dar cu supunere mă-nchin, Mi-e bătrânețea tare grea. Prezența mea te deranjează, Mă simt străin în casa mea, Nici îngerul care veghează Parcă nici el nu mă mai vrea... Simt că abia aştepti să plec... S-a stins iubirea ta... mă iartă... Nu mă mai suferi ca să trec, Nici trupul meu pătruns de soartă. Ce repede trecut-au anii! Îmi desenai...
Versuri: Vasile Coman Spune-mi mamă, fără teamă De ce umărul mi-i rece... De ce paşii tăi... în goană Vin la cruce să se-aplece. De ce-mi strigi sărmanul nume De ce te jeleşti mereu... Şi-ntristată cauți urme Scări ce duc la Dumnezeu. Spune-mi mamă fară teamă De ce fiorul mă trece, De ce glasul tău mă cheamă De ce inima mi-e rece. De ce mamă, de ce mamă Amăgit am fost de soartă Şi in...
Versuri: Vasile Coman Îți scriu umil, o ultimă scrisoare O, biet țăran român, ținut în cuşcă, Boierii țării, te-au adus în stare Să pui din nou mâna pe puşcă. Te-au înşelat şi te-au vândut Nemernicii cu mâna pe putere, Țăran român, fără pământ... Îți porți povara crucii cu durere. Şi din strămoși cu răsăritu-n gene Cu gleznele înveşmântate-n rouă Plecai la plug...în bietele izmene Desculț...cu-n suflet rupt în două. Țăran român, tu...
error: Continutul este protejat!