Bunicul meu avea de toate, Avea un plug cu roți în spate, Doi cai frumoşi cu zurgălăi, Pământ din deal până pe văi. Şi din chirpici avea o casă Podul din scândură groasă, Şi iarba ce-o cosea sub cer, O ridica cu furci din fier. Și deseori, în coltul gurii, Când adia vântul pădurii, Fuma, dintr-un ziar, tutun Şi îmî şoptea cu glasul bun: - Nepoate, să nu vinzi pământ, De voi...
Versuri: Vasile Coman Nu avea pe nimeni, era o străină, Doi copii crescuse ce o părăsi, Alături de ea ce-o privea cu milă Rămase un câine, ce o îndrăgi. Răpusă de boală şi de întristare Fără mângâiere şi în suferință Străina se stinse intr-o zi in care Se-aşternu zăpada peste a ei ființă. N-a jelit-o nimeni, pe cine să doară? Nimeni n-a vărsat lacrimi pe pământ, Nimeni nu i-a zis:...
Versuri: Vasile Coman Privește, copile, la poza păstrată Cum plouă cu lacrimi o mamă și un tată, Și întreabă-i discret ce dor îi desparte De ai săi copii aflați prea departe... Număra-ți anii plecați de acasă Și-ntreabă-ți părinții să vezi că le pasă, Icoane tăcute vă poartă în gânduri, Pocindu-și vederea de lacrimi, tot singuri. Ascultă, copile, ce grea le este povara, Degeaba... în zadar se roagă și seara, Se...
Versuri: Vasile Coman Se ceartă frații, vor să vândă casa, Unde-au trudit din greu părinții lor, Nu se-nțeleg şi îşi împart şi masa, Chiar şi muşcata roză din pridvor. Nu au lăsat vreun testament citeț Şi-au scris în inimi calde, doleanța, Cum să pui, Doamne, sufletului preț Când n-au ştiut când se termină ața? Cu vorbă bună au lăsat, fără a scrie, Cum să împartă tot ce au mai...
Versuri: Vasile Coman Nu îți voi spune niciodată De câte ori te-am aşteptat... Copile drag, la noi, în poartă Şi câte lacrimi am vărsat. Nu îți voi spune ce durere Şi nici de câte ori plângând... Priveam... cărarea în tăcere Doar să te văd pe ea zâmbind. Nu îți voi spune cum mă arde Pe-obrazul ud, lacrima rece, Dar îti voi spune, azi, ceva Ce am in suflet... si nu trece! De...
Versuri: Vasile Coman Ceartă-mă, măicuță... Dar spune-mi ceva, Nu mai sta tăcută Sunt la poarta ta... Ceartă-mă măicuță, Cum făceai cândva Când întârziam... Doar din vina mea. Jocuri de copii, Ce le petreceam Până-n zori de zi, Tu... oftai la geam... Ceartă-mă... a rugă, Ceartă-mă din prag, N-o mai rup la fugă Cum făceam odat'... Nu-i nimeni acasă... Iar poarta de fier Nevopsită... arsă Şi plină de ger... Să mă cerți... bătrân, Chiar în fața porții, Glasul să-ți aud Din puterea morții. C-am întârziat Doar...
Versuri: Vasile Coman Auzi în depărtare un clopot și te-nchini, Se apropie Crăciunul, dar ești printre străini, Te îmbraci cu haine scumpe, acum ești plin de bani, Întinzi masă bogată cum n-ai făcut-o ani. Ai bucurie mare, la gât lanțuri de aur... Pe carduri și în bănci ai strâns un mic tezaur, Mașini și casă mare cum n-ai avut nicicând, Dar glasul mamei tale te strigă...
Versuri: Vasile Coman Mi-e dor de satul meu natal Și de cuptor cu pâine aburindă, De nucul din grădină și de cal Și de măicuța ce torcea în tindă. Mi-e dor de teiul de la poartă De ierburile-n care rătăceam Și de fântână ce beam apă Sau de gutuia de la geam. Mi-e dor de pașii tăi măicuță, Prin ploaie să alerg desculț, Chiar...
În oftat și suferință Plânge-o mamă la icoane, Câte lacrimi în credință... Câte mame sunt sărmane.... Zi și noapte-n rugăciune Își poartă fiica în gând, Cerului pare a-i spune, Să coboare pe pământ. Câte-ar spune... n-are cui, Cum o arde în ființă... Cerșind mila Domnului, Pe obraz lacrima-i prinsă. Își poartă fiica pe brațe Pe la doctori cu arginți, Ce păcat de tinerețe... Ce amar pentru părinți. Plânge maica, trupul slab Lacrimi grele-n rugăciune, Boala fetei... n-are...
Versuri: Vasile Coman Vai de noi cum ne trec anii, Mai cu ploaie, mai cu soare, Am uitat cum sunt țăranii... Şi-am plecat peste hotare. Am plecat în țări străine Şi-am lăsat casa și glia, Doar cu haina de pe mine Am plecat din România. Peste tot suntem argați, Slugi, în case la străini, Fără mamă, fără frați Fără bunii mei vecini. Bucuros... acum am bani Şi îmi cumpăr ce poftesc, Dar mi-e...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!