Versuri: Vasile Coman Când mi-e dor de tine, mamă, Ninge în livadă, merii... Mă cuprinde-un fel de teamă Și... te-aștept în pragul serii. Dar tu nu mai ești măicuță... Multe aș fi vrut sa-ți spun. Casa ta de pe uliță, Văruită nu-i nicicum ! Azi, copii sunt departe... O lăcată e la poartă, Nimeni nu mai e aproape, Nici fântâna n-are apă. Ne-așteptai în pragul serii Să venim toți de la joacă, Dar acuma...
Versuri: Vasile Coman Privește, copile, la poza păstrată Cum plouă cu lacrimi o mamă și un tată, Și întreabă-i discret ce dor îi desparte De ai săi copii aflați prea departe... Număra-ți anii plecați de acasă Și-ntreabă-ți părinții să vezi că le pasă, Icoane tăcute vă poartă în gânduri, Pocindu-și vederea de lacrimi, tot singuri. Ascultă, copile, ce grea le este povara, Degeaba... în zadar se roagă și seara, Se...
Versuri: Vasile Coman Nu îți voi spune niciodată De câte ori te-am aşteptat... Copile drag, la noi, în poartă Şi câte lacrimi am vărsat. Nu îți voi spune ce durere Şi nici de câte ori plângând... Priveam... cărarea în tăcere Doar să te văd pe ea zâmbind. Nu îți voi spune cum mă arde Pe-obrazul ud, lacrima rece, Dar îti voi spune, azi, ceva Ce am in suflet... si nu trece! De...
Versuri: Vasile Coman Iertați-vă copii... părinții... Că pentru brad, nu au avut beteală, Iertați-i azi, când sunt cu sfinții Şi-mpart la doi o portocală... Nu pentru ei s-au jertfit... Nu pentru ei indurat-au canoane N-au avut brad, dar v-au iubit Ca pe sfinții din icoane... Iertați- vă copii... părinții... Scutiți-i, vă rog, de restanțe, Au suferit... şi-au tras cu dinții Crezând în veșnice speranțe. Multe lacrimi pentru o pâine, Să le-ajungă copiii domni...
Versuri: Vasile Coman Câteodată, mai uităm de mamă, Poate osteniți de-atâtea întristări, Ne gândim... acolo... o sărmană O vedem poate de sărbatori Şi-atât de cuminte ne aşteaptă, Mai întreabă un vecin de ceas, Mătură poteca pân' la poartă Și se-ntreabă cât o fi rămas... Mai pliveşte iar brazda cu flori, In căuşul palmelor aduce apă, O pătrunde oboseala deseori Însă iar spre poartă se îndreaptă. A rămas destulă așteptare... Dar gândindu-se la cei...
Versuri: Vasile Coman Mi-a bătut încet în poartă Un bătrân... un oarecare... Parcă mai fusese odată, Avea coşuri de vânzare. Eu.. serveam un vin pelin, Eram cufundat în gânduri Am lăsat paharul plin Şi am întrebat prin scanduri: - Ce vrei, bade? Nu-ți deschid, Este zi de sărbătoare Vreau a sta şi-eu liniștit Să prind o rază de soare! -De departe vin, mi-a spus, Să câştig şi eu o pâine, Cumpără ce am adus Să...
Versuri: Vasile Coman Ceartă-mă, măicuță... Dar spune-mi ceva, Nu mai sta tăcută Sunt la poarta ta... Ceartă-mă măicuță, Cum făceai cândva Când întârziam... Doar din vina mea. Jocuri de copii, Ce le petreceam Până-n zori de zi, Tu... oftai la geam... Ceartă-mă... a rugă, Ceartă-mă din prag, N-o mai rup la fugă Cum făceam odat'... Nu-i nimeni acasă... Iar poarta de fier Nevopsită... arsă Şi plină de ger... Să mă cerți... bătrân, Chiar în fața porții, Glasul să-ți aud Din puterea morții. C-am întârziat Doar...
Versuri: Vasile Coman Vai de noi cum ne trec anii, Mai cu ploaie, mai cu soare, Am uitat cum sunt țăranii... Şi-am plecat peste hotare. Am plecat în țări străine Şi-am lăsat casa și glia, Doar cu haina de pe mine Am plecat din România. Peste tot suntem argați, Slugi, în case la străini, Fără mamă, fără frați Fără bunii mei vecini. Bucuros... acum am bani Şi îmi cumpăr ce poftesc, Dar mi-e...
Versuri: Vasile Coman Nu-i nimeni acasă la tata, Paragină-i toată ograda, Demult se duse şi mama Pierită de tot e livada. Un tei la poartă-i hotar Cu crengi aplecate a rugă, Ce plânge de dor în zadar De tainica lume pe fugă. Şi ochiul fântânii e gol E strâns în piatra tăcerii, Muşcata-i uscata-n pridvor Căzută-n negura vremii. De-acum zăvorâtă e poarta Se doarme demult în țărâni Nu-i nimeni, acasă, la tata Nici umbra bietelor...
Versuri: Vasile Coman Îți scriu umil, o ultimă scrisoare O, biet țăran român, ținut în cuşcă, Boierii țării, te-au adus în stare Să pui din nou mâna pe puşcă. Te-au înşelat şi te-au vândut Nemernicii cu mâna pe putere, Țăran român, fără pământ... Îți porți povara crucii cu durere. Şi din strămoși cu răsăritu-n gene Cu gleznele înveşmântate-n rouă Plecai la plug...în bietele izmene Desculț...cu-n suflet rupt în două. Țăran român, tu...
error: Continutul este protejat si nu se poate copia!