Versuri: Vasile Coman Mi-e teamă, mamă, de destin; E frig și nu aprind lumina, Te chem ca un copil străin, De ce-ai plecat - a cui e vina? Copil fiind - singur si trist, Crescut-a prin vecini feciorul, Mi-e teamă mamă - nu rezist Cu lacrimi reci îmi hrănesc dorul. Răspunde, mamă, când te strig Din bolta cerului să-mi vii, Mi-e frică, mamă... și mi-e frig Sunt umbră rece-ntre copii. Mă...
Versuri: Vasile Coman Nu avea pe nimeni, era o străină, Doi copii crescuse ce o părăsi, Alături de ea ce-o privea cu milă Rămase un câine, ce o îndrăgi. Răpusă de boală şi de întristare Fără mângâiere şi în suferință Străina se stinse intr-o zi in care Se-aşternu zăpada peste a ei ființă. N-a jelit-o nimeni, pe cine să doară? Nimeni n-a vărsat lacrimi pe pământ, Nimeni nu i-a zis:...
Versuri: Vasile Coman Câteodată, mai uităm de mamă, Poate osteniți de-atâtea întristări, Ne gândim... acolo... o sărmană O vedem poate de sărbatori Şi-atât de cuminte ne aşteaptă, Mai întreabă un vecin de ceas, Mătură poteca pân' la poartă Și se-ntreabă cât o fi rămas... Mai pliveşte iar brazda cu flori, In căuşul palmelor aduce apă, O pătrunde oboseala deseori Însă iar spre poartă se îndreaptă. A rămas destulă așteptare... Dar gândindu-se la cei...
Autor: Vasile Coman Pân' la şase ani m-a crescut bunica, Alergam prin ploaie nu ştiam ce-i frica Şi priveam copacii cu ploapele grele Si din gene mici ploi cerneau perdele. Lunecau pe frunte, rânduri, rânduri, rânduri Picurii de ploaie pătrundeau în gânduri Şi-mi strigam bunica ca pe-o sărbătoare Mâna să-i sărut arsă-n plin de soare. -Hai, vino, bunico, prin copilărie Şi săruta ploaia cum îți place ție... Şi opreşte timpul...
Versuri: Vasile Coman Auzi în depărtare un clopot și te-nchini, Se apropie Crăciunul, dar ești printre străini, Te îmbraci cu haine scumpe, acum ești plin de bani, Întinzi masă bogată cum n-ai făcut-o ani. Ai bucurie mare, la gât lanțuri de aur... Pe carduri și în bănci ai strâns un mic tezaur, Mașini și casă mare cum n-ai avut nicicând, Dar glasul mamei tale te strigă...
Versuri: Vasile Coman Mă iartă, dragul meu copil C-am lăcrimat in fața ta, Dar cu supunere mă-nchin, Mi-e bătrânețea tare grea. Prezența mea te deranjează, Mă simt străin în casa mea, Nici îngerul care veghează Parcă nici el nu mă mai vrea... Simt că abia aştepti să plec... S-a stins iubirea ta... mă iartă... Nu mă mai suferi ca să trec, Nici trupul meu pătruns de soartă. Ce repede trecut-au anii! Îmi desenai...
Versuri: Vasile Coman Când mi-e dor de tine, mamă, Ninge în livadă, merii... Mă cuprinde-un fel de teamă Și... te-aștept în pragul serii. Dar tu nu mai ești măicuță... Multe aș fi vrut sa-ți spun. Casa ta de pe uliță, Văruită nu-i nicicum ! Azi, copii sunt departe... O lăcată e la poartă, Nimeni nu mai e aproape, Nici fântâna n-are apă. Ne-așteptai în pragul serii Să venim toți de la joacă, Dar acuma...
Versuri: Vasile Coman Mi-e dor de satul meu natal Și de cuptor cu pâine aburindă, De nucul din grădină și de cal Și de măicuța ce torcea în tindă. Mi-e dor de teiul de la poartă De ierburile-n care rătăceam Și de fântână ce beam apă Sau de gutuia de la geam. Mi-e dor de pașii tăi măicuță, Prin ploaie să alerg desculț, Chiar...
Versuri: Vasile Coman Îți scriu umil, o ultimă scrisoare O, biet țăran român, ținut în cuşcă, Boierii țării, te-au adus în stare Să pui din nou mâna pe puşcă. Te-au înşelat şi te-au vândut Nemernicii cu mâna pe putere, Țăran român, fără pământ... Îți porți povara crucii cu durere. Şi din strămoși cu răsăritu-n gene Cu gleznele înveşmântate-n rouă Plecai la plug...în bietele izmene Desculț...cu-n suflet rupt în două. Țăran român, tu...
Versuri: Vasile Coman Mi-aş pune aripi ca să zbor, Să vin acasă, mamă Că nu mai pot de-atata dor Când glasul tău mă cheamă. Mă doare visul prin străini, Ne pedepsesc cu gura, Dispreț ne-aruncă şi minciuni, Dar n-am ucis noi lumea. E tare greu şi-o ducem crunt Sunt oameni fel de fel, Slugi la străin fără cuvânt, Munceşti să aibă el. E toamnă şi snopii pe-altar Au strâns în dor busuiocul, La crucea...
error: Conținutul este protejat și nu se poate copia!