Versuri: Vasile Coman Privește, copile, la poza păstrată Cum plouă cu lacrimi o mamă și un tată, Și întreabă-i discret ce dor îi desparte De ai săi copii aflați prea departe... Număra-ți anii plecați de acasă Și-ntreabă-ți părinții să vezi că le pasă, Icoane tăcute vă poartă în gânduri, Pocindu-și vederea de lacrimi, tot singuri. Ascultă, copile, ce grea le este povara, Degeaba... în zadar se roagă și seara, Se...
Autor: Vasile Coman Mă uit după copiii mei, dar nu îi văd să vină... din patru pui, plecat-au trei, dar nu le port pricină... Plecat-a Gheorghe, Niculai... pe urmă... Alexandra, n-aveam nici pită nici mălai s-au dus unde li-i soarta. Nici pe Ion nu l-am uitat de tânăr mi s-a stins un tren de marfă blestemat pe loc mi l-a răpus... Și ăl bătrân s-a prăpădit când ne-a secat fântâna un mal pe...
Versuri: Vasile Coman Mi-aş pune aripi ca să zbor, Să vin acasă, mamă Că nu mai pot de-atata dor Când glasul tău mă cheamă. Mă doare visul prin străini, Ne pedepsesc cu gura, Dispreț ne-aruncă şi minciuni, Dar n-am ucis noi lumea. E tare greu şi-o ducem crunt Sunt oameni fel de fel, Slugi la străin fără cuvânt, Munceşti să aibă el. E toamnă şi snopii pe-altar Au strâns în dor busuiocul, La crucea...
Versuri: Vasile Coman Nu-i nimeni acasă la tata, Paragină-i toată ograda, Demult se duse şi mama Pierită de tot e livada. Un tei la poartă-i hotar Cu crengi aplecate a rugă, Ce plânge de dor în zadar De tainica lume pe fugă. Şi ochiul fântânii e gol E strâns în piatra tăcerii, Muşcata-i uscata-n pridvor Căzută-n negura vremii. De-acum zăvorâtă e poarta Se doarme demult în țărâni Nu-i nimeni, acasă, la tata Nici umbra bietelor...
Autor: Vasile Coman Şi iar plec, bătrână mamă, După blestematul ban, Văd privirea şi ți-e teamă Că nu mai trăieşti un an. Şi mă porți în rugăciune, Suferi mult şi des suspini, C-am plecat maică în lume Să muncesc pentru străini. Iartă-mă, măicuța mea... Ca să scap de sărăcie Am plecat din casa ta, Chiar din fragedă pruncie. Plânge sufletul în mine, Aud dorul cum mă cheamă Şi de multe ori îmi vine Să...
În oftat și suferință Plânge-o mamă la icoane, Câte lacrimi în credință... Câte mame sunt sărmane.... Zi și noapte-n rugăciune Își poartă fiica în gând, Cerului pare a-i spune, Să coboare pe pământ. Câte-ar spune... n-are cui, Cum o arde în ființă... Cerșind mila Domnului, Pe obraz lacrima-i prinsă. Își poartă fiica pe brațe Pe la doctori cu arginți, Ce păcat de tinerețe... Ce amar pentru părinți. Plânge maica, trupul slab Lacrimi grele-n rugăciune, Boala fetei... n-are...
Versuri: Vasile Coman Vai de noi cum ne trec anii, Mai cu ploaie, mai cu soare, Am uitat cum sunt țăranii... Şi-am plecat peste hotare. Am plecat în țări străine Şi-am lăsat casa și glia, Doar cu haina de pe mine Am plecat din România. Peste tot suntem argați, Slugi, în case la străini, Fără mamă, fără frați Fără bunii mei vecini. Bucuros... acum am bani Şi îmi cumpăr ce poftesc, Dar mi-e...
Versuri: Vasile Coman Iertați-vă copii... părinții... Că pentru brad, nu au avut beteală, Iertați-i azi, când sunt cu sfinții Şi-mpart la doi o portocală... Nu pentru ei s-au jertfit... Nu pentru ei indurat-au canoane N-au avut brad, dar v-au iubit Ca pe sfinții din icoane... Iertați- vă copii... părinții... Scutiți-i, vă rog, de restanțe, Au suferit... şi-au tras cu dinții Crezând în veșnice speranțe. Multe lacrimi pentru o pâine, Să le-ajungă copiii domni...
Bunicul meu avea de toate, Avea un plug cu roți în spate, Doi cai frumoşi cu zurgălăi, Pământ din deal până pe văi. Şi din chirpici avea o casă Podul din scândură groasă, Şi iarba ce-o cosea sub cer, O ridica cu furci din fier. Și deseori, în coltul gurii, Când adia vântul pădurii, Fuma, dintr-un ziar, tutun Şi îmî şoptea cu glasul bun: - Nepoate, să nu vinzi pământ, De voi...
Versuri: Vasile Coman Îți scriu umil, o ultimă scrisoare O, biet țăran român, ținut în cuşcă, Boierii țării, te-au adus în stare Să pui din nou mâna pe puşcă. Te-au înşelat şi te-au vândut Nemernicii cu mâna pe putere, Țăran român, fără pământ... Îți porți povara crucii cu durere. Şi din strămoși cu răsăritu-n gene Cu gleznele înveşmântate-n rouă Plecai la plug...în bietele izmene Desculț...cu-n suflet rupt în două. Țăran român, tu...
error: Conținutul este protejat și nu se poate copia!