Ne mai aștept-acasă un tată-mbătrânit Ce prinsa-l dorul astăzi și trist și obosit, Pe-aceeași prispă veche, același colț din lut, Parcă ar sta de veghe... atât de trist și mut... Și parcă-ar spune jalnic: Veniți! Veniți la tata! Să vă mai strâng în brațe, să vă mai văd odată... În ochi nu are lacrimi, dar plânsă i-i privirea, Și spune-atât de multe pe fața lui...
Te-ai dus măicuță, prea devreme Și m-ai lăsat să îți duc dorul... În urma ta - doar lacrimi grele Și-o poartă-închisă cu zăvorul... Mult prea de vreme te luase Destin sau soartă, ce o fi, Crudă cu toți și nemiloasă Te-a strâns făr-a te ofili... Tu mamă, mirosea-i a vară Și ochii tăi mai străluceau, Și sufletul ți-era vioară Din care cântece curgeau... Îți erau pașii iarbă verde Pe o cărare din...
Câteodată-n miez de noapte Se frământă gândul meu Și mă rog de sănătate, Și mă rog lui Dumnezeu Pentru-acei părinți ce-ndură Despărțire de copii, Și-n ce hal și-n ce măsură Doamne, numai tu le știi! Cum îi macină durerea, Cum o rabdă, cum o tac, Și cum lacrima amară Într-un zâmbet o prefac... Se trezesc cu doruri aspre Pe-a lor față încrețită Și adorm cu aceleași doruri Pe o frunte obosită... Și îndură...
Câteodată-n miez de noapte Se frământă gândul meu Și mă rog de sănătate, Și mă rog lui Dumnezeu Pentru-acei părinți ce-ndură Despărțire de copii, Și-n ce hal și-n ce măsură Doamne, numai tu le știi! Cum îi macină durerea, Cum o rabdă, cum o tac, Și cum lacrima amară Într-un zâmbet o prefac... Se trezesc cu doruri aspre Pe-a lor față încrețită Și adorm cu aceleași doruri Pe o frunte obosită... Și îndură...
error: Continutul este protejat !!!