Cand spun acasa, simt cum un fior Ma spinteca din cap pana-n picioare Si-mi vine-n minte apa de izvor Si painea din cuptor... si casa care, Mi-a fost bun adapost copilariei Si m-a crescut, far'-a avea, chiar toate, Si mana grijulie a maicutei Ce ma-nvelea, in fiecare noapte. Cand spun acasa, lacrimile curg Si-mi amintesc ce bun era putinul Ce il primeam si-n zori si in amurg Si-mi ajungea... acum,...
În căsuța de la țară, Pe băncuța de la poartă, Ştergând ochii cu năframa, O măicuță stă şi-aşteaptă.. Cine ştie câte lacrimi, Sunt ascunse in năframă.. Şi câtă iubire-ncape, Într-o inimă de mamă ..? Plânge inima, suspină, De-ai putea să storci naframa; Griji, nevoi, suspin şi teamă, Toate le trăieşte mama. Cât efort si câtă trudă, Numai tu măicuță ştii, Cât munceai şi zi şi noapte, Să hrăneşti, să creşti copii.. De-ai fi împărat sau...
error: Continutul este protejat !!!