Autor: Vasile Coman
S-au aprins luminile în sat,
Se aud colindători în noapte,
La vecini miroase a cozonac
Cu parfum dulceag de mere coapte.
Am deschis lăcata încuiată,
Vine iar Crăciunul cu omăt,
Tristă-i casa fără tine, tată,
Triste-s zilele ce-mi port.
Te visez, măicuță, cum apari,
Într-o stea a magilor plutești,
Însă ruga piere-n clopotele mari
Și mă întreb adesea unde ești.
Viscolește într-un suflet nins,
Într-un brad uscat – o amintire,
Dorul de copilărie mi-e aprins,
De părinți și de a lor iubire.
Singur sunt și nu mi-e bine,
La vecini miroase a cozonac.
Nici Crăciunul, mamă, fără tine,
Nu mai este ce a fost odat’.
Poezia face parte din volumul „Din Vise Scrise”, apărut în aprilie 2016.
