Dacă părinții noștri nu mai sunt, casa e tot ce ne-a rămas pe-acest pământ

0
124
Foto: Roxana Cimpoeru Ilie

Suferi…de casa părintească-ai părăsit-o
Uitând, ca-i tăi părinți, cu mâinile-au lipit-o.
Cu trudă au zidit-o și migală,
Să nu răzbată gerul de afară.

Dacă părinții noștri nu mai sunt,
E tot ce ne-a rămas pe-acest pământ.
Să n-o înstrăinezi, că e păcat!
Că-n ea s-a râs ,s-a plâns și s-a oftat.

Nici gândul să nu-ți treacă să o dai!
Vei regreta ,va fi amar și vai!
Să nu-ndrăznești cumva să-ți vinzi trecutul
Și locul sfânt! acolo-i începutul.

Dar nici pogonul sacru de pământ,
Să nu cumva să-l risipești în vânt!
Pe-acesta cu sudoare s-a muncit,
Și multe guri, în vreme, a hrănit.

Deci, nu uitați : pamântul, casa…nu se vinde!
Acestea-n viață sunt cele mai sfinte.
Luptați! Păstrați-le orice ar fi!
Părinții, sus în ceruri, vor zâmbi.

Versuri: Nicanor Casandruc
Foto: Roxana Cimpoeru Ilie

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici