Era atât de cald la gura sobei și mirosea în casă a cetină de brad

0
367
Foto: Vlad Dumitrescu

Versuri: Dorin Dumitriu

Mamă, aș vrea să te întreb ceva,
Cât ai fost tu de fericită,
Pentru că știu că nu-ți mai trebuia
Nimic, acolo-n casa noastră mică?

N-aveai nici bani și nici avere,
Coceai o pâine și ne-o împărțeai
Și adormeam cu sfânta-ți mângâiere
Pe care-n fiecare seară ne-o dădeai.

Era atât de cald la gura sobei
Și mirosea în casă a cetină de brad,
Îmi amintesc de gustul ciorbei,
De mămăliga din porumbul măcinat.

Și astăzi ești atât de trista mamă
Iar casa ți se pare mult prea mare,
Ești singură și-n fiecare seară
Tu lăcrimezi cu ochii la icoane.

Și ieși pe prispa casei de pământ
Să plângi că-i curtea plină de zăpadă,
Nu-ți sunt copii, au plecat pe rând
Nu poți ajunge la fântână să-ți scoți apă.

Și te întrebi cu sufletu-ntristat
De ce-au ales doar banii și averea,
Cum au uitat că tu ia-i învățat
Că numai omul simplu gustă fericirea.

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook