Iaca, vine Învierea!

Fotograf: Vlad Dumitrescu

Autor: Andreea Văduva

Ne jelim, maică, de-o vreme,
Că-n biserici lumea-i… ioc,
Poate că, Dumnezeu Vrut-a,
Să-l căutăm și-n alt loc.

Iaca, vine Învierea,
Geaba’, suntem tot mai răi,
Uite-așa, ne ceartă Raiul,
Închizându-ne-n odăi.

Uite-așa, ne ceartă Domnul,
Având lacrimi pe obraz,
Că poate ne-om îmbuna,
În aste’ vremi de necaz.

Prea ni-e țoală nepăsarea,
Prea orbi și prea surzi suntem,
Geaba’ purtăm cruci din aur,
Dac-avem inimi de lemn.

Geaba’ stăm înghesuiți,
Pioși în sfinte lăcașe,
Dacă n-am rupe din pâine,
Pentru ființe nevoiașe.

Oameni, poate animale,
Genii, bețivi ori ratați,
Suntem din același Tată,
De-aceeași Daltă sculptați.

Iaca, vine Învierea,
Geaba’, suntem tot mai răi,
Și uite-așa, ne ceartă Domnul
Închizându-ne-n odăi.

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook