Iartă-mă, măicuța mea!

0
123
Fotograf: Vlad Dumitrescu

Autor: Lili Șipoteanu

Mamă, am venit la tine, dar ierta-mă-vei vrodată
C-am plecat furat de vise și-am uitat să-ți dau vreun semn?
Însă inima tânjita după șoapta-ți minunată
Și ca un șuvoi de flăcări m-am trezit că-n somn te chem,

Și se mai făcea, măicuță, că voiam s-ajung la tine
Dar un vânt, de nu știu unde, te purta pe-aripa sa,
Mi-era dor de tine, mamă, îmi ardea sufletu-n mine,
Dar nu te puteam atinge, numai te puteam vedea.

Și trezându-mă cu lacrimi mângâindu-mi de zor chipul,
Am aprins lumina-n suflet și-am văzut un drum cu flori,
Vorbele-ascultau tăcerea, dar simțeam c-a venit timpul
Să vin, mamă-n bătătură, să te fur din așteptări.

Și-am venit, măicuță dragă, tu-ai albit de stat în prag,
Ochii-ți erau plini de lacrimi, când văzu-tu-m-ai le-ai șters,
Inima-ți bătea nebună, ți-a venit copilul drag,
De ce-am ascultat tăcerea, mamă, tot n-am înțeles.

Astăzi, iartă-mă, măicuță, pentru tot suspinul care
Ți l-am pus adânc în suflet când o vorbă nu-ți spuneam,
Și îți mulțumesc, măicuță, c-ai putut să ai răbdare
Să m-aștepți să-ți spun că-s mândru că-mi ești mamă și te am!

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook