Îmi e necaz că-mi esti departe si ai plecat, m-ai părăsit

0
174
Foto: Andrei Bucisan

Versuri: Dorin Dumitriu

Pe unde-mi rătăcesti copile?
Iar vine toamna-n satul tău,
Nu te-am văzut de ani de zile
si m-au cuprins părerile de rău.

Îmi e necaz că-mi esti departe,
si ai plecat, m-ai părăsit,
Că-n tara ta n-ai avut parte,
Decât de sărăcia ce ti-am oferit.

Nu-s vinovată eu copile drag,
Că am muncit la câmp c-un plug,
si astăzi stau rezemata de un gard,
Mă uit în zare să te văd si plâng.

si poate că va trece inc-o toamnă,
S-or scutura iar frunzele de nuc,
si îti vei aminti că ai o mamă
Când vei vedea pe cer cocorii, cum se duc.

si au să vina iar zăpezile înalte
si-or astupa fereastra dinspre drum,
De ai să vii si vei putea răzbate,
Repară-mi soba, mă-nabuse cu fum.

– Iar de mă vei găsi dormind adânc,
Să stii că te visez pe tine,
Nu mă trezi, că nu mai vreau să plâng,
Am plâns destul cât timp ai fost plecat, copile!

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook