Îți aduci aminte mamă și plângi, cum priveai lângă tata apusul

0
83
Foto: Iosif Ciunterei

Îți aduci aminte mamă și plângi
Cum priveai lângă tata apusul,
Dar nu mai ai azi puterea să-l strigi
Iar el nu mai poate să-ți strige răspunsul.

Vezi mamă astăzi ce doare tăcerea?
Nici atunci nu-nsirati vorbe goale,
Însă voi vă vorbeați cu privirea
Și știați ce dureri aveți fiecare.

Iar când astăzi prisapa-i prea goală
Tu taci și-l cauți pe tata oftând,
Iar apusul îți face privirea să doară
Și-ți apleci capul în pieptu-ți plângând.

Îmi aduc la rându-mi aminte de voi
Stând tăcuți pe prispă săraca-n apus,
Doi bătrânei bătuți de vânturi și ploi
Care-și șterg reciproc lacrimi ce-au curs.

Prispa căsuței e mică dar ce gol imens
A rămas în locul unde tata a stat,
Și parcă soarele-n apus se oprește din mers
Să-i usuce lacrima mamei pe-obraz.

Versuri: Dorin Dumitriu

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici