Mă iartă, copile, că-ți sunt azi povară

1
926
Foto: Lipovan Cristian

Autor: Eliana Popa

Mă iartă, copile, că-ți sunt azi povară,
Și ce-am fost cândva, nu pot să mai fiu
Mă iartă, că boala ce azi mă doboară
Mă-ndeamnă, copile, acestea să-ți scriu.

Cu mâna aceasta ce gându-mi așterne,
La piept te-am ținut și hrană ți-am dat,
Cu mâna aceasta pătată de vreme
Te-am strâns lângă mine și te-am legănat!

Ești domn prin străini, departe de mine,
Mă iartă că astăzi cutez să te chem,
Dar nu pot să bat la case străine,
Când eu îți sunt mamă și-un sânge avem!

Pustie mi-e curtea, cămara e rece,
Și boala mă ține de-o vreme la pat,
In prispă și floarea mușcatei se trece!
Și bradul din curte foșnește, uscat!

Mă iartă, că poate te tulbură, mamă
Dar vreau să te văd, mă macin de dor!
De lacrimi amare mi-e udă năframa
Că vreau să te vad,’nainte să mor!

Picioarele astea, nu vor să m-ajute
Că parcă aș vrea la tine să zbor,
Măcar să te mângăi pe păr și pe frunte,
Să știu că e bine… al mamei fecior!

Vorbesc doar cu sfinții pictați în icoane,
Si-L rog pe Hristos, un gând bun să-ți dea
Să vii pan’ aici… mi-e frig și mi-e foame
Și moartea pândește… și boala e grea!

Mai am doar un muc de făclie, că poate
O trece vecina, să-l țină aprins,
Când sufletul meu, va vrea să mă poarte
Spre viața de veci, așa cum ni-i scris!

În lada din colț, am pus pentru tine
Cămașă cusută cu fir de argint,
Nu știu… ai crescut și poate nu-ți vine
Dar ia-o cu tine, copile iubit !

Am pus si-o gutuie-nvelită-n hârtie,
Mai mult n-am să-ți las, dar tare as vrea
Sa nu-L uiți pe Domnul, ca bine să-ti fie
Când fi-vei bătrân și n-ai mai putea!

Mă iartă, copile, acum văd în tindă
Doi ingeri frumosi ce pragul îmi trec
Veni și vecina făclia s-aprindă,
Mă iartă, copile… mă iartă.. eu plec!

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook

1 COMENTARIU