Măicuța mea de-atâta dor, îmi plânge inima și țipă

2
103
Foto: Vlad Dumitrescu - Versuri: Dorina Omota

Nu mai rezist, e un coșmar!
Vinovăția-i suverană,
În gândul meu ce în zadar,
Te caută într-o icoană.

Măicuța mea de-atâta dor,
Îmi plânge inima și țipă
De mult reproș că-n ajutor,
Nu ţi-am sărit măcar o clipă.

Și nu, nu pot să înțeleg:
De ce atunci când suferința,
Nu-ti dădea sanse la „aleg”,
Sau la un târg cu neființa,

Deși sufletul îmi ardea,
N-am fost acolo lângă tine,
Te-am lăsat singură cu Ea,
În cerul negru de suspine.

Când hidra morții se hizlea,
Nu am crezut nicio secundă,
Că te dorește și te vrea;
Tardiv, regretul mă inundă.

Putea-vei oare să mă ierți,
Măicuță scumpă și-adorată,
Acum când printre nori incerți,
Ades mi-e ziua îngropată?

Versuri: Dorina Omota

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici