Mi-e dor de-ai mei parinti si inima imi plange, in fiecare zi o lacrima imi curge

0
123
Foto: Stefan Bela

Imi amintesc cu drag de vremea de demult,
Pe cand parintii mei erau pe-acest pamant.
Ma petreceau din poarta, frumos ma dojeneau,
Iar cand ma intorceam, cu drag ma asteptau.

Puneau pe masa-ntinsa fructe de ei culese,
Si mama pregatea numai bucate-alese,
Placinte, alivenci, de toate ne facea,
Cuptorul de pamant prea bine le cocea!

Mi-e dor de-ai mei parinti si inima imi plange,
In fiecare zi o lacrima imi curge,
Izvorul lor e sterp, aproape a secat,
De cate ori, cu jale, mormintele-a udat.

Ma rog lui Dumnezeu, de multe ori i-am zis,
Daca mi i-a luat, sa mi-i trimita-n vis.
Cu-atata am ramas, asa doar ii mai vad,
Ca de n-ar fi nici asta, eu cred c-ar fi prapad.

Si amintirea lor o port mereu in gand,
O am mereu cu mine, atata cat mai sunt.
Se stie: vine-o zi cand toate le inchei,
Cand Dumnezeu va spune, am sa ma duc la ei.

Versuri: Nicanor Casandruc
Foto: Stefan Bela

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici