Versuri: Vasile Coman
Spune-mi mamă, fără teamă
De ce umărul mi-i rece…
De ce paşii tăi… în goană
Vin la cruce să se-aplece.
De ce-mi strigi sărmanul nume
De ce te jeleşti mereu…
Şi-ntristată cauți urme
Scări ce duc la Dumnezeu.
Spune-mi mamă fară teamă
De ce fiorul mă trece,
De ce glasul tău mă cheamă
De ce inima mi-e rece.
De ce mamă, de ce mamă
Amăgit am fost de soartă
Şi in murmur de icoană
Mi se scurse viața toată.
Nu mai plânge după mine,
Nu-mi mai căuta mormântul,
Anii mei s-au dus de tineri…
Azi… sunt una cu pământul.
Ştiu… că astăzi în durere
Gând şi suflet ți-l deşir…
Şi mă plângi maică-n tăcere
Prin zăpezi… în cimitir…
