Autor: Andreea Văduva
Ți-am pus deoparte, mămucă,
Niște roșii, ceapă, ouă,
Cozonac proaspăt cu nucă,
Bidoane de borș, vreo două.
Căci unde stai dumitale,
Serviți cauciuc – zis caș,
Vă-mbuibați cu chimicale,
Ce dacă-l numiți „oraș”?
Roșia n-are gust, aromă,
Cartofu-i mai mult stricat,
Vânăta este diformă,
Orezu-i plastificat…
Căpșuna n-are dulceață,
Pepenele n-are miez…
Tot ceea ce ai în față,
Este sănătos? Nu crez’!
La fasole fierbi trei ore,
Pâine iei cu mucegai,
Ierburile-s inodore,
Iar carnea abia o tai.
Merele-s date cu ceară,
Și varza e chinezească,
De-o mănânci iară, și iară,
Cum să nu te-mbolnăvească?
Brânza are gust de cretă,
Laptele parcă-i diluat,
N-om purta mănuși, bonetă,
Dar nu vezi asta la sat…
Ți-am mai pus și bulion,
Făcut de mâinile-mi grele,
Că mi-ai spus la telefon,
Că-ți lipsesc ciorbele mele.
Zarzavaturi, murături,
Un mănunchi de leuștean,
Și-o tavă cu prăjituri,
Pentru fiu-mi… orășean.
