Versuri: Dorin Dumitriu
Tată, să-mi cânți de sus din cer
Şi să îmi spui că-ți este bine,
Când stele albe cad şi pier
Cântecul tău, s-ajungă şi la mine…
Să-mi spui tăicuță că ți-e dor
De tot ce ai lăsat aici, acasă,
De apa rece din izvor
Şi de copila care-ți plânge-n casă…
Să-mi spui cum e grădina Domnului
Ce flori îți mângâie privirea?
Dacă mai stai la umbra pomului
Când în apus se scaldă mănăstirea?
Ş-apoi, să-mi cânți despre iubire
Aşa cum îmi cântai acasă,
Şi chiar de nu mai eşti cu mine
Vântul să-ngâne vocea ta duioasă…
Să-mi cânți din colțul tău de paradis
Ca să te simt mereu cu mine,
Iar într-o zi, să mă trezeşti din vis
Şi sa îmi spui – a fost un vis urât copile…
