Scrisoarea unui părinte

0
96
Foto: Bogdan Stanga

Autor: Nicolae Nicoară Horia

Aștept răspunsul vostru,
cât încă nu-i târziu,
dar va veni o vreme
când n-o să vă mai scriu;

știu că viața voastră
de-atâtea vămi e plină,
că pe pământul firii,
el, Timpul e de vină…

Eu sunt bătrân de-acuma,
veți fi și voi odată
și-o să gustați durerea
de mamă și de tată.

V-am fost întotdeauna
și la nevoie, scut,
îmi tremură și mâna,
cea care v-a crescut,

iar tocul cu cerneală
abia de-l mai apuc,
n-am Internet, degeaba
și nici nu vreau Feizbuc!

V-am învățat să scrieți
citeț și cu răbdare,
azi nepăsarea voastră
de-a nu răspunde, doare!

Dar mă întreb ca omul
cu mintea grea de gânduri,
nu-i prea destulă oare
tăcerea dintre rânduri?

Vă iert ca un părinte,
cu dragostea rămasă
și vă aștept răspunsul
adus de voi Acasă…

Adaugă mai jos un comentariu cu ajutorul Facebook