Scrisoarea unui părinte

0
41
Foto: Bogdan Stanga

Autor: Nicolae Nicoară Horia

Aștept răspunsul vostru,
cât încă nu-i târziu,
dar va veni o vreme
când n-o să vă mai scriu;

știu că viața voastră
de-atâtea vămi e plină,
că pe pământul firii,
el, Timpul e de vină…

Eu sunt bătrân de-acuma,
veți fi și voi odată
și-o să gustați durerea
de mamă și de tată.

V-am fost întotdeauna
și la nevoie, scut,
îmi tremură și mâna,
cea care v-a crescut,

iar tocul cu cerneală
abia de-l mai apuc,
n-am Internet, degeaba
și nici nu vreau Feizbuc!

V-am învățat să scrieți
citeț și cu răbdare,
azi nepăsarea voastră
de-a nu răspunde, doare!

Dar mă întreb ca omul
cu mintea grea de gânduri,
nu-i prea destulă oare
tăcerea dintre rânduri?

Vă iert ca un părinte,
cu dragostea rămasă
și vă aștept răspunsul
adus de voi Acasă…

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici