Ți-am pus în palmă, ultimii bănuți, i-am strâns cu trudă fiule, din pensioară,

0
67
Foto: Sorin Onisor

Ți-am pus în palmă, ultimii bănuți
I-am strâns cu trudă fiule, din pensioară,
Și-am străbătut de bună-voie munți
Dormind sub cerul liber, doar afară.

Când lumea petrecea, eu mă-nchideam-n casă
Să număr zilele de lucru pe-ogoare
N-am zis nicicând: mă odihnesc și lasă,
Și mâine vor fi zile lucrătoare.

Tu fiul meu, să nu privești, dușman
Când pașii mei s-or clătina, slăbiți la tot!
Dar sufletul să nu mi-l lași, sărman,
Fiți răbdători! De-o fi să mă îngrijiți.

Te naști plângând și nu ști ce te-așteaptă
Atâta cale-i viața și uneori pustie
Iubirea dragul meu! E leacul ce-ndreaptă,
Oricâte vin! Au farmec, gingășie.

Să nu înstrăinezi nicio ulucă
Chiar de nevoia te-o purta pribeag
Că sufletul, se-ntoarce în răstimp, nălucă,
Să odihnească pe-al casei prag.

Și pot cu mâinile să fac-o cruce
Spre cerul unde ne-nchinăm cu toți
Oriunde-oi fi! Același dor voi duce,
De casa mea de tine și nepoți.

Versuri: Elena Căruntu

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm introduce un comentariu!
Te rugăm introdu numele tău aici